SPIRITUALIA/ Către noi înşine

Pentru românii care aveau ochii sufletului deschişi la începutul anilor '80 numele doctorului Dumitru Constantin (altul decât tizul său perfect care semna articole despre politica externă) înseamnă autorul unui adevărat bestseller intitulat "Inteligenţa materiei". Între timp cartea a fost reeditată şi mult adăugită - vezi ultima ediţie apărută la Editura Eikon (Cluj Napoca, 2009) - iar medicul militar Dumitru Constantin Dulcan a mai scris şi o continuare, însoţită de un fel de poveste a primei cărţi, intitulată "În căutarea sensului pierdut" în doua volume (Ed. Eikon, 2008). Primul dintre aceste două volume, intitulat "Întâlnirea cu destinul" este de fapt o autobiografie unde ni se arată traseul de până azi al autorului iar rezultatul cercetărilor ultime le găsim în volumul al doilea intitulat "Creierul şi noua spiritualitate".
Profesorul universitar doctor Dumitru Constantin are astăzi gradul de general, este medic militar specializat în neurologie şi psihiatrie, autor a numeroase alte lucrări ştiinţifice, specialist în acupunctură. Ultima carte pe care apare numele lui Dumitru Constantin Dulcan are titlul "Către noi înşine" şi a apărut recent la aceeşi Editură Eikon (2010). De această dată este o carte de dialoguri cu două distinse personalităţi ale Ardealului: Stela-Maria Ivaneş şi Constantin Ivaneş. Doamna Stela-Maria Ivaneş este doctor în filosofia ştiinţei, licenţiată în filosofie, istorie şi psihologie. Cunoscută realizatoare a unor emisiuni de radio şi TV sub pseudonimul Stela-Maria Rareş, scriitoare. Binecunoscută şi inconfundabilă voce a radioului clujean (sub pseudonimul Sergiu Alex), Constantin Ivaneş e licenţiat în istorie şi este scriitor, traducător şi realizator de emisiuni radio şi TV.
Am mai remarcat şi cu alt prilej că în România nu se prea respectă propritatea termenilor nici în cazul unor astfel de cărţi fiindcă de obicei o carte de interviuri poartă impropriu numele "carte de dialoguri". Ei bine, ceea ce regăsim pe coperta cărţii de faţă este indubitabil acoperit de realitate: Dumitru Constantin Dulcan în dialog cu Stela-Maria Ivaneş şi Constantin Ivaneş. Iar tematica este foarte diversă, chiar dacă toate subiectele converg spre un singur orizont, cel al spiritualităţii. Ce sunt viaţa, sănătatea şi boala, iubire şi sexualitate, a crede - a nu crede, despre fericire, un miracol: omul, ce fel de schimbări ne aşteaptă în viitor - iată doar câteva teme majore ale acestei incitante cărţi.
"Stela Maria Ivaneş: "(...) Te înfurii când vezi de câtă iraţionalitate suntem capabili uneori pentru că nimeni nu poate şti sau explica exact de ce te încântă fiinţa iubită, de ce te-nfioară până şi gândul la ea, de ce îţi apropie, magic, veşnicia."
Contantin Ivaneş: "Este un dat aici: fiecare trebuie să găsim răspunsuri la propriile întrebări şi nelinişti, pentru că, probabil, numai noi trebuie să ne răspundem..."
Dumitru Constantin Dulcan: De ce este dragostea "oarbă"? Pentru că este instrumentul pe care raţiunea divină l-a inventat pentru a asigura perpetuarea speciei. Acest interes pare să fie un imperativ pentru Creator comparativ cu omul. (...) În actul de reproducere natura a investit cea mai mare energie. Lasă impresia că singura finalitate a unei fiinţe nu este decât aceea de a atinge apogeul de perpetuare. Dacă, în viziune teologică, noi suntem rezultatul creaţiei divine care a pus în noi toate elementele necesare actului de înmulţire, nu văd de ce am pune sub semnul păcatului ceva care ne vine de la Dumnezeu. Sunt mari sfinţi în istoria bisericii creştine care nu pot fi consideraţi ca fiind mai puţini sfinţi pentru că părinţii lor i-au conceput pe cale sexuală. (...) Când, pragmatic vorbind, nu era nevoie decât de contactul banal a două celule germinative cum pare să se întâmple la alte specii, de ce a fost nevoie la om de nenumărate drame generate de sentimentele implicate în atracţia dintre două sexe?" (p. 180 -182).
Iar aici doctorul Dumitru Contantin - distins în anul 1992 cu premiul pentru filosofie "Vasile Conta" al Academie Române pentru cartea "Inteligenţa materiei" - abandonează, fără a-l uita, instrumentarul omului de ştiinţă şi este atras de întrebări sapienţiale: "Tocmai graţie transcenderii de la fizic la spirit, prin apariţia sentimentului de iubire, a fost posibilă transfigurarea banalului în sublim. Din acest motiv, cred că semnificaţia sexualităţii umane este mult mai profundă, transgresând de la finalitatea perpetuării la simbolismul refacerii continue a unităţii primordiale arhetipale. Am putea vedea în sexualitate o repetare a mitului creaţiei, o tulbure chemare din adâncurile fiinţei spre rezidirea matricei dintâi a lumii vii. În mod cert, numai prin transcenderea spiritului de la lut, de la carnal la imperiul sentimentelor distilate în frumuseţe, în reverie, în sublim, fiinţa noastră se poate înnobila cu valenţele umanului." (p. 182)...
Ceea ce am remarcat - încă de la cartea care l-a făcut celebru - la profesorul Dumitru Constantin este această uşurinţă de a converti cercetarea ştiinţifică în metafizică, act deloc facil. Şi care nu este la îndemâna oricui. De obicei puţină lume care se lansează în meditaţii cu privire la spiritualitate deţine cu adevărat cunoştinţe ştiinţifice de amplitudine. Tocmai prin asta cred că şi-a cucerit cititorii şi nenumăraţii admiratori autorul "Inteligenţei materiei".
Pe de altă parte, nu încetez să subliniez, în oceanul de urechisme care poartă astăzi pălăria de parapsihologie, paranormal, bioenergie etc etc rareori sunt cercetătorii avizaţi şi din punct de vedere ştiinţific şi spiritual. Profesorul universitar doctor Dumitru Constantin Dulcan este unul dintre aceştia. Mai mult, fiindcă unul dintre vectorii vocaţiei cercetătorului este creativitatea, Dumitru Constantin pledează continuu pentru încurajarea acesteia: "Creativitatea este singurul motor care continuă evoluţia civilizaţiei. Dacă omul nu ar fi fost creativ, ar fi rămas în epoca de piatră, dar a fost unul care a adăugat o coadă de lemn pietrei şi a făcut un pas înainte prin randamentul câştigat, a fost apoi un altul care a creat celelalte unelte şi aşa s-a creat civilizaţia. Creativitatea înseamnă ieşirea din rutină, din stagnare şi monotonie, indiferent de domeniul de aplicare. Orice creaţia înseamnă o schimbare. Orice revoluţia impune o schimbare. Şi pentru a ieşi din criză este nevoie de o schimbare de mentalitate, de gândire, de resorturi sociale" (p.312).
Cartea de faţă este însă şi un semnal de alarmă, căci dialogul capătă spre final şi accente grave, vorbindu-se de "o schimbarea a paradigmei, a tiparului mental, a gândirii prin înălţarea conştiinţei la dimensiunea sa cosmică" (p.342). Iată care poate fi una dintre concluziile lucrării în viziunea prof. Dumitru Constantin: "Este nevoie de o nouă cunoaştere şi simt că prin constrângerile sociale care i se impun din nevoia de supravieţuire, terenul pentru alt mod de percepere a universului este pregătit. Gândirea materialistă şi-a epuizat resursele, şi-a atins limitele. O altă fundamentare va salva lumea, una reală, a adevărului despre ceea ce numim existenţă"(p.343)...
Parafrază după Marc Aureliu, dialogul este o chemare şi un avertisment cu ţintă clară: "Către noi înşine". În măsura în care întregul numit umanitate va găsi răspunsurile potrivite, vom supravieţui ca oameni par să susţină la unison cele trei personalităţi.

MARIUS VASILEANU (n. 14 apr. 1964 la Gura Humorului, Bucovina) are o licenţă în filosofie (Universitatea Bucureşti) şi un master în antropologia spaţiului sacru (Universitatea de Arhitectură ''Ion Mincu''). Este doctorand al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Litere, cu o temă interdisciplinară în care continuă studiile de antropologie a religiei. A fost director al Editurii Muzicale şi profesor de istorie a religiilor în învăţământul preuniversitar. A susţinut o bogată activitate în presă: studii, articole, eseuri, recenzii, proză scurtă, editoriale, interviuri - în jurnale, reviste culturale şi cu profil spiritual -, producător şi realizator de emisiuni radio, numeroase colaborări la principalele televiziuni centrale. În ultimii ani a fost editorialist şi editor coordonator (departamentul cultură-religie) la ziarul ''Adevărul'' şi redactor-şef al revistei ''Adevărul literar şi artistic''; ulterior a fost senior editor la agenţia de presă ''NewsIn'', coordonând departamentele de cultură-religie şi media-publicitate. Actualmente semnează o rubrică săptămânală în suplimentul ''Aldine'' al ziarului ''România liberă'' şi predă istoria religiilor la Universitatea Bucureşti.