COVER STORY: Vindem termopane. Aşteptăm cumpărători

Consumul de tâmplărie termoizolantă, cunoscută şi sub denumirea de termopan, s-a redus la jumătate anul trecut, ajungând sub 500 de milioane de euro, din care profilurile din PVC, principala materie primă, ajung la circa 150-200 de mili oane de euro.

În plus, pentru anul acesta estimările indică o reducere de cel puţin 10%, potrivit informaţiilor de la jucătorii din piaţă. Diminua rea pieţei a condus şi la dispariţia a circa 20% din producătorii de pe piaţă, în principal cei mici şi medii, care au apărut în perioada 2007-2008, când piaţa atingea nivelul de un miliard de euro. De cli nul a conti nuat şi în prima jumătate a anului, însă pentru aceas tă perioadă părerile sunt împărţite. Unele companii estimează că vân zările au scăzut cu 30%, altele indică o diminuare uşoară de 5-10%.

"Fără îndoială, începutul anului 2010 a fost unul foarte greu pentru piaţa de tâmplărie. Cumulul condiţiilor meteo defavorabile cu impactul economic negativ a condus la o contracţie a pieţei cu aproximativ 30-35% faţă de valorile normale ale începutului de an. Însă valoric, scăderea înregistrată de VEKA în România se situează, după primele şase luni, la apro ximativ 10%, pentru că vindem doar profiluri clasa A, unde scăderea nu a fost aşa bruscă", a declarat Gabriel Nicolaescu, deputy general manager al VEKA România.
Compania a înregistrat anul trecut o scădere de 33% a cifrei de afaceri, până la 30,4 milioane de lei (7,2 milioane de euro), însă veni turile înregistrate de grupul VEKA în România au scăzut cu 35%, până la circa 13 mil. euro, pentru că germanii fac şi importuri directe de la firma-mamă. Nicolaescu consideră că din păcate, odată cu majorarea cotei de TVA concomitent cu anunţarea măsurilor de austeritate, scăderea pieţei va continua, iar sfârşitul de an va fi un impas greu de ocolit pentru mulţi producători de tâmplărie.

Pe de altă parte, producătorul german Gealan, care deţine o fabrică în vestul Capitalei, consideră că în primele şase luni scăderea pieţei nu a mai fost la fel de drastică ca anul trecut.
"Evoluţia sectorului de tâmplărie PVC în primele luni ale anului 2010 este comparabilă cu aceeaşi perioadă din 2009, poate cu o uşoară scădere. Anul trecut piaţa de tâmplărie din PVC s-a confruntat cu o scădere de circa 50% comparativ cu anul prece dent", spune Aurel Vlaicu, directorul general al Gealan România, subsidiara locală a grupului german Gealan. Compania a înregistrat anul trecut o scădere de 42% a cifrei de afaceri, până la 153,9 mil. lei (36,3 mil. euro).
Din cauza crizei, Gealan şi-a schimbat strategia în 2009 şi nu a mai început construcţia unei noi fabrici în care să fie relocate actualele linii de producţie din Capitală. Compania anunţa în 2008 că va vinde te re nul de 2,5 hectare din Bucureşti pe care se află fabrica şi că va muta producţia în judeţul Giurgiu, dar scă derea bruscă a pieţei a schimbat planurile companiei. Valoarea investiţiei se ridica la circa 10 mil. euro şi urma să dubleze capacitatea de producţie actuală a companiei. Gealan România livrează profiluri PVC pentru circa 450 de firme producătoare de uşi şi ferestre şi distribuie produse şi către pieţele din Bulgaria, Republica Moldova şi Germania.
Posibilă revenire În 2011. Jucătorii de pe piaţă consideră că este dificil de prognozat o revenire a pieţei interne, dar speră ca anul viitor să apară pri mele semne. "Este posibil ca din 2011 să putem vorbi de o revenire pentru acest sector dacă se vor îmbu nătăţi condiţiile de creditare şi vom reveni pe un trend economic ascendent", consideră Vlaicu.
În condiţiile actuale creş terile ar putea veni doar din reorientarea unei părţi din producţie către export. "Este di ficil de progno zat o revenire a pieţei interne. În perioada ur mă toare piaţa de profiluri ar putea avea creşteri doar la export", susţine Pavel Iva nov, director comercial al di vi ziei de profiluri de tâmplărie a Teraplast. El consideră că cele mai importante măsuri pentru a impulsiona piaţa construcţiilor ar fi ca instituţiile statului să îşi plătească datoriile faţă de firmele de construcţii, să se revigoreze programul de reabilitare termică a imobilelor conform cerinţelor şi normelor Uniunii Euro pene şi să se introducă facilităţi fiscale pentru cei care investesc în reabilitarea termică a locuinţei.
Totuşi, Teraplast a înregistrat o creştere a vânzărilor în primul semestru datorită extinderii portofoliului de produse, a distribuţiei şi a serviciilor. În primele şase luni ale anului 2010 vânzările de profiluri de tâmplărie marca Orizont ale Teraplast s-au cifrat la aproximativ 3 milioane de euro, de cinci ori mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut, cele mai bune luni fiind aprilie, mai şi iunie.
Renovările au salvat consumul. Cei mai activi cumpărători de tâmplărie termoizolantă în pri mul semestru au fost din zona rurală, unde potenţialul este foarte ridicat datorită nivelului scăzut de finisare pe care îl au locuinţele în prezent, dar şi din zona urbană unde s-au derulat în principal lucrări de renovare.
"Clienţii Teraplast pe segmentul de profiluri PVC pentru tâmplărie sunt firmele care produc ferestre şi uşi PVC. Din informaţiile primite de la aceste companii cea mai mare cerere de produse a fost pe domeniul rezidenţial, în special zona rurală, pe clădiri noi şi înlocuiri. Am abordat de asemenea sectorul de export, în principal în ţările limitrofe", spune Ivanov de la Teraplast.

Compania şi-a propus o cifră de vânzări pe partea de profiluri PVC de aproximativ 7 milioane de euro în 2010, ceea ce înseamnă de trei ori mai mult faţă de 2009, iar după prima jumătate Teraplast îşi menţine aceste previziuni. Compania estimează că în acest moment deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5%, comparativ cu 1,6% în 2009.
Teraplast a relocat la începutul anului 2009 producţia de profiluri PVC din Bistriţa în parcul industrial din localitatea Sărăţel, în urma unei investiţii de apro ximativ 2 milioane de euro. În noiembrie 2009 a investit 2 milioane de euro în extinderea cu 60% a fabricii de profiluri PVC, iar în 2010 investiţiile reali zate în cadrul diviziei au fost orientate înspre achiziţio na rea de noi matriţe, ce vor permite extinderea gamei de sisteme. În prezent Teraplast produce profiluri de tâmplărie cu 4,5 şi 6 camere.
Odată cu venirea crizei au crescut vânzările de profiluri clasa A (cu cinci-şase camere interioare de izolare), în detrimentul celor mai ieftine, consideră jucătorii de pe piaţă.
"Încă de la intrarea VEKA pe piaţa românească, în anul 2000, cea mai mare pondere a vânzărilor au avut ca destinaţie finală zona rezindenţială, unifamilială sau plurifamilială. Această tendinţă se manifestă pe întreaga piaţă.
Ce este notabil însă, am constatat în piaţa de construcţii o reo rientare a dezvoltatorilor imo bi li ari către soluţii tehnice performante energetic, şi nu către soluţia cea mai ieftină cum erau obişnuiţi în perioada anterioară crizei. Acest lucru este îmbucurător căci demonstrează o grijă mult mai mare atât faţă de aspectul calitativ al lucrărilor, cât şi
din perspectiva cumpă răto rului final", explică Nicolaescu de la VEKA.

Mai mult decât atât, pon derea profilurilor colorate a cu noscut în ultima perioadă o creş tere constantă, atât în imitaţii de esenţe lemnoase, cât şi în cazul culorilor speciale.
De altfel, reprezentanţii VEKA susţin că pe profi lurile de clasa A deja se resimte o creştere a consumului. "Având în vedere însă că o mare parte din piaţă este dominată încă de profiluri din clase infe rioare, al că ror consum a scăzut cel mai drastic în ultima peri oa dă, cred că putem spune că mai avem mult până când îşi vor reveni. Estimăm că acest segment va avea o creş tere constantă în următorii ani, ajutând astfel şi la o uş oa ră creştere a pieţei", susţine managerul de la VEKA.
Compania estimează pentru anul acesta menţi nerea cifrei de afa ceri din 2009, de 13 milioane de euro, chiar dacă scă derea pieţei va continua până cel puţin la sfârşitul anului, tocmai pentru că se bazează pe ma jo rarea vân ză rilor de profiluri de clasa A.

Principalii ju că tori de pe piaţâ sus ţin că Guvernul ar trebui să fie mult mai activ în susţi nerea şi impulsionarea sectorului construcţiilor, unul dintre cele mai afectate de dificultăţile economice."Strategiile de dezvoltare urbană, reabilitările termice, reducerea fiscalităţii, toate acestea ar trebui să fie doar primii paşi ai acestei susţineri. Mai mult decât atât, sistemul birocratic necesar acordării de avize de construire, precum şi controlul ulterior al lucrărilor executate, trebuie regândite şi actualizate la actualele standarde europene", afirmă Nicolaescu de la Veka.

În plus, pe lângă demersurile pe care ar trebui să le facă statul, consumul de tâmplărie termoizolantă se confruntă cu o lipsă acută de lichidităţi în piaţă din cauza reticenţei băncilor de a acorda finanţare pentru sectorul construcţiilor. Sectorul financiar-bancar a rămas restant faţă de soluţiile de finanţare în regim privat a construcţiilor, iar pe de altă parte avem de-a face cu o lipsă a fondurilor destinate investiţiilor în construcţii noi şi reabilitări, şi aici este vorba nu numai de stagnarea bugetară, ci şi de costurile necesare acordării de finanţări bancare.
Mai mult, din cauza măsurilor de austeritate adoptate s-a creat o barieră psihologică în rândul populaţiei, barieră ce conduce la o prudenţă excesivă în ceea ce priveşte cheltuirea banilor.