MEDIU: Unde s-au scurs banii pentru diguri
Inundaţiile de anul acesta au făcut pagube de peste 350 de milioane de euro potrivit ultimelor informaţii furnizate de Guvern, fiind afectate peste 9.000 de locuinţe şi peste 270.000 de hectare de teren agricol. Cum puteau fi evitate măcar o parte din aceste pagube dacă luăm în calcul că Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a încheiat în ultimii patru ani contracte de amenajări de ape şi îndiguiri de 220 de milioane de euro?
ANAR a încheiat din 2007 şi până în prezent contracte de
amenajări de ape şi îndiguiri de peste 920 mil. lei şi 11,9 mil.
euro, potrivit datelor adunate de pe site-ul elicitatie.ro, însă cu
toate acestea investiţiile realizate în ultimii ani nu au putut
preîntâmpina pagubele produse de inundaţiile din această
vară.
Cele mai mari investiţii nu au fost realizate în zonele afectate
anul acesta, ci în judeţele Timiş, Suceava sau Vâlcea.
Reprezentanţii ANAR susţin că "inunda ţi ile nu pot fi prevenite,
ele sunt un fenomen natural, iar efectele acestora pot fi limitate,
nicidecum anulate". Întrebaţi în ce fel a fost decisă oportunitatea
investi ţiilor în amenajări de ape din ultimii ani, oficialii
instituţiei au explicat că pentru fiecare lucrare de apă rare
există un studiu de fezabilitate şi prefezabilitate, în baza căruia
se stabilesc indicatorii tehnico-economici.
"De exemplu, pentru proiecte finanţate din credite externe,
indicatorii tehnico-economici se aprobă prin HG, conform
legislaţiei în vigoare, în baza acordurilor dintre Guvernul
României şi banca finanţa toare", afir mă Ana-Maria Tănase,
purtătorul de cuvânt al ANAR, care a trimis un răspuns de zece
pagini la întrebările trimise de Ziarul Financiar, majoritatea
informaţiilor fiind tehnice şi pline de definiţii.
Una dintre definiţii a fost că investiţiile realizate de ANAR ţin
cont de numărul de locuitori care vor fi apăraţi prin construirea
lucrării respective, obiectivele socio-economice care vor fi
apărate prin construirea lucrării respective, precum şi clasa şi
categoria de importanţă a lucrării.
"Starea digurilor este în general bună, subliniin -
du-se faptul că cedările înregistrate (ruperea) la aceste lucrări
hidrotehnice s-au datorat în special depăşirii capacităţilor
tehnice proiectate (deversare) şi mai puţin fenomenelor de eroziune
internă. Pe de altă parte, menţionăm faptul că, în conformitate cu
standardele aflate în vigoare, multe dintre digurile realizate până
în prezent pentru protecţia terenurilor agricole au fost
dimensionate în clasele de importanţă III-V, cu alte cuvinte, să
reziste la inundaţii cu perioada de revenire de la 10 până la 50
ani", explică Tănase.
Probabilitate anuală de depăşire a digului înseam nă dig cu
asigurare de 0,1%, 1%, 2%, 5%, 10%, cu alte cuvinte, dig făcut să
reziste la inundaţii care se produc o dată la 1.000 de ani, 100 de
ani, 50 ani, 20 ani, 10 ani. Multe din digurile construite în anii
trecuţi apară în prezent şi noi zone locuite, astfel că necesită
reconsiderări ale încadrării în clase de importanţă şi implicit
lucrări noi de supraînălţare/recon solidare.
Sistemul naţional de gospodărire a apelor ( care include şi
componenta de apărare împotriva inundaţiilor) constă în peste
10.000 km de diguri, peste 1500 baraje cu efect de atenuare, cu o
capacitate de 3,7 miliarde metri cubi şi peste 15.700 km de lucrări
pe cursuri de apă, cea mai mare parte fiind în patrimoniul ANAR,
restul fiind în administrarea Hidroelectrica, Administraţia
Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi administraţii
locale.
Viituri greu de controlat. Oficialii ANAR sus ţin că pagubele
rezultate în urma viiturilor rapide, ca rezultat al precipitaţiilor
concentrate pe arii restrânse, aşa cum s-a întâmplat în acest an,
nu depind de infrastructura de apărare, prin urmare, ele nu au fost
produse ca urmare a revărsării râurilor, iar soluţia de evitare a
acestor fenomene ţine de amenajarea teritoriului, precum şi de
demararea unui program coerent de amenajare a torenţilor şi
împăduriri, care nu ţin de responsabilitatea Apelor Române.
"Din evaluările preliminare realizate de către Administraţia
Naţională Apele Române, inundaţiile de anul acesta au fost afectate
de viituri rapide, ca rezultat al precipitaţiilor concentrate pe
arii restrânse, în jur de 27 de judeţe, din care cele mai afectate
au fost Cluj şi Sălaj (în perioada 15 iunie-20 iunie), în timp ce
Botoşani, Suceava, Covasna, Harghita, Constanţa au fost afectate
din 20 iunie şi până în prezent", explică Tănase. Cele mai mari
pagube le-au produs viiturile de pe râul Siretul superior şi
afluenţii acestuia, judeţele cele mai afectate fiind Suceava,
Neamţ, Bacău, Botoşani, Iaşi, Tulcea şi Constanţa.
"Pe Siretul superior debitele au fost comparabile cu anul 2008, ,
dar nu au fost afectate localităţile Paşcani (dig cu asigurare 1%),
Lespezi, Adjudeni, Răchiteni, Mirceşti, Nicolae Bălcescu, întrucât
digurile (cu asigurare 2%) din dreptul localităţilor au rezistat
datorită lucrărilor de consolidare supraînalţare făcute în timpul
intervenţiilor operative", susţine Tănase.
În 2008, localităţile enumerate au fost afectate, iar în urma
măsurilor de atenuare a viiturilor de pe râurile Siret şi Prut au
fost reduse substanţial nivelurile pe Dunăre pe sectorul
Brăila-Galaţi-Isaccea-Tulcea.
Reprezentanţii ANAR dau exemplul localităţii Tă mă şeni (judeţul
Neamţ), unde ruperea batardoului (poar tă din dreptul unei incinte
agricole) a condus la pătrunderea apelor şi au fost inundate 15
case, spre deosebire de circa 662 case în 2008.
InvestiŢii noi de 160 mil. euro. ANAR va derula anul acesta 288 de
investiţii cu o valoare totală de 667,4 mil. lei (158 mil. euro),
din care de la bugetul de stat vor proveni 199,8 mil. lei pentru
191 de lucrări, în timp ce restul de 467,5 mil. lei vor proveni din
credite externe rambursabile de la Banca de Dezvoltare a
Consiliului Europei (BDCE) pentru 97 de lucrări.
"Execuţia acestor lucrări continuă din anii anteriori, o parte din
ele fiind promovate prin hotărâri de guvern în regim de urgenţă. Pe
domenii de activitate, obiectivele de investiţii aflate în execuţie
în anul 2010 sunt împărţite astfel: surse de apă, 34 de obiective;
apărare împotriva inundaţiilor, 242 de obiective şi protecţia
mediului, 12 obiective", afirmă reprezentanţii ANAR.
În anul 2009, toate lucrările de protecţie împotriva inundaţiilor
au fost finanţate peste 80% din fonduri europene, respectiv de la
BDCE.
Printre lucrările promovate în regim de urgenţă în urma
inundaţiilor de anul acesta se numără construcţia unui dig de 18 de
kilometri în localitatea Săuceşti (Ba cău) şi lucrări de îndiguire
la Doljeşti (judeţul Neamţ).
Valoarea totală a investiţiilor şi a realizării mă surilor propuse
pentru perioada 2010-2035 se ridică la 25 de miliarde de euro,
echivalentul a circa un miliard de euro pentru toţi "actorii"
implicaţi în Strategia de Management al Riscului la Inundaţii -
Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Agriculturii,
Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului şi Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Din total, partea ce revine ANAR se ridică la circa 300 de milioane
de euro pe an pentru investiţii în lucrări hidrotehnice şi pentru
implementarea de măsuri nonstructurale (îmbunătăţirea sistemelor de
monitorizare a apelor, alarmare-avertizare, pregătire-formare
profesională etc).
"În ultimii ani, în cadrul ANAR volumul investiţional a fost de
circa 125-130 milioane de euro pe an pentru lucrări de
infrastructură de apărare şi circa 25 de milioane de euro pe an
pentru măsuri nestructurale", spun reprezentanţii ANAR.