Opinie Andreea Vass: Poate fi amnistia fiscala o solutie si pentru Romania?

Banii "murdari", dar "nespalati", care gonesc de teama fiscului si a justitiei prin depozitele bancilor din strainatate sau prin centrele off-shore, au reprezentat surse de capital pentru statele de origine in vremuri dificile, precum Italia sau Belgia. Le-a fost aplicat un tratament preferential, si anume, amnistia fiscala. O analiza atenta a sursei lor de provenienta si schimbul de informatii cu statele care au pus deja in aplicare masuri de amnistie fiscala, o analiza de oportunitate si de cost-beneficiu privind strategiile de investire a acestor bani, a riscului de fractura morala in conduita contribuabililor, a altor efecte pe termen lung, ne pot da raspunsuri la intrebarea daca amnistia fiscala este o solutie si in cazul Romaniei sau nu.

A. Experiente europene de succes: taxe intre 5% si 9% pentru capitalurile repatriate

o Italia a recurs de trei ori in ultimii zece ani la masuri de amnistie fiscala. Ultima experienta a inceput in 2009 si s-a finalizat in aprilie 2010.

§ Taxa pe capitalurile repatriate a fost de 5%, dupa care a crescut la 7%.

§ Bilantul masurilor de amnistie fiscala: mai mult de 104 miliarde de Euro au fost regularizate sau repatriate.

§ Veniturile fiscale suplimentare pentru bugetul de stat au fost de 5,6 miliarde de Euro.

o Belgia a importat modelul italian pentru conceperea masurilor de amnistie fiscala.

§ Amenda forfetara a fost variabila: 9%, chiar 6% in cazul in care capitalurile erau investite in actiunile intreprinderilor mici si mijlocii si in proiecte imobiliare.

§ Bilantul masurilor de amnistie fiscala: mai mult de 14,6 miliarde de Euro au fost repatriate in primele 6 luni ale anului 2010.

B. Alte experiente de succes: amenzi reduse, plata partiala a impozitelor si masuri de intimidare

o Alaturi de Italia si Belgia, au aplicat masuri de amnistie fiscala si Germania, Olanda, Irlanda sau SUA.

§ SUA: In 2009, autoritatile americane au negociat cu nu mai putin de 9.000 persoane repatrierea profiturilor detinute in off-shore-uri, cu conditia achitarii unor amenzi reduse si a unei parti din impozitele cuvenite. Pana la sfarsitul anului trecut, 84% din acestia prezentasera detalii despre conturile detinute.

§ Landul german Rhenania de Nord-Westphalia a platit circa 2,5 milioane Euro pentru a obtine informatii despre aproximativ 1.100 de persoane banuite de evaziune fiscala si a folosit masuri de intimidare a evazionistilor. Rezultatul? 1.200 de autodenunţuri si incasari la buget estimate la circa 1 miliard de Euro.

C. Experiente esuate: negocierea penalitatilor

o Franta: inca nu exista un asemenea instrument in Franta. Ba mai mult, fiscalitatea in cazul repatrierii de sume ilegale poate sa ajunga si la 100%.

§ Ministrul pentru Buget, Eric Woerth, a constituit in anul 2009 o celula de regularizare care sa permita contribuabililor care au eludat legea sa negocieze cu fiscul francez valoarea penalitatilor.

§ Bilant: programul s-a incheiat in decembrie 2009, dar nu a avut succesul dorit: doar 3000 dosare au fost examinate si mai putin de 700 milioane Euro recuperate.

§ Conform estimarilor, fraudele fiscale in Franta se ridica anual la 40 miliarde Euro. Doar resursele financiare ale francezilor depuse in Elvetia se ridica la 45 miliarde Euro.

§ Potential: Aplicarea unui model de amnistie fiscala asemanator celui italian ar putea aduce in tara intre 130 si 150 miliarde euro, veniturile fiscale ale statului marindu-se si ele cu aproximativ 8-10 miliarde Euro.

D. Pertinenta masurilor de amnistie fiscale in Romania

o Potential: Estimarile privind miliardele de euro detinute de cetatenii romani in banci si off-shore-uri din strainatate sunt dificile, dar pot fi luate in calcul cel putin 15 miliarde Euro.

§ Intr-un raport publicat de Departamentul de Stat al SUA in 2003, romanii detineau peste hotare aproximativ 48 miliarde $.

§ Conform companiei australiene de cercetare si consultanta in domeniul criminalitatii si infractionalitatii financiare (John Walker Crime Trends Analysis), 4,1% din banii murdari care circulau in lume proveneau din Romania, respectiv 115,5 miliarde $, in 2002. La acea data, Romania se pozitiona in clasament aproape de Franta, Germania si China. Aceste statistici fac referire la: banii "negri" - proveniti din activitati clandestine asociate violentei - , banii "gri" - proveniti din inselaciuni, deturnari de fonduri, contracte ilicite - si banii de un "alb murdar" - castigati in zona nefiscalizata si neimpozitata a economiei subterane.

I. Argumente pro amnistiei fiscale

Principiile pe care ar trebui sa le respecte masurile de amnistie fiscala, conform Frederic Parrat, avocat in fiscalitate si profesor cercetator la Universitatea Paris V:

§ Formarea unei celule specializate pentru analiza originii fondurilor repatriate si detectarea banilor "spalati", care trebuie exclusi de la amnistia fiscala.

§ Nivelul taxarii forfetare a capitalurilor repatriate trebuie sa fie variabil in functie de destinatia de investire sau de neinvestire a lor in IMM-uri.

§ Veniturile fiscale rezultate trebuie directionate prioritar catre proiecte sociale menite sa ii ajute pe cei mai afectati de criza.

§ Directionarea acestor venituri fiscale catre IMM-uri si catre proiecte sociale trebuie sa faca obiectul consensului politic.

II. Argumente contra amnistiei fiscale

Exista si voci care se opun masurilor de amnistie fiscala, cum este cea a avocatului Michel Hunault, raportor al legii contra spalarii banilor si coruptiei, profesor la Universitatea de Stiinte Politice din Paris:

§ Exista astazi o exigenta etica privind controlul, transparenta fluxurilor financiare si o lupta contra tuturor "gaurilor negre" ale finantelor mondiale.

§ In aceste momente in care statele se "inarmeaza" cu noi instrumente si institutii pentru controale eficace, delictul spalarii de bani nu trebuie sa ajunga punct de reciclare al fraudei fiscale.

§ In contextul de fata, amnistia fiscala ar avea un efect dezastruos, constituind un punct de ruptura in transpunerea directivelor si conventiilor europene in materie de lupta contra spalarii banilor si coruptiei.

§ UE si G20 au militat pentru eliminarea obstacolelor din calea urmaririi fluxurilor financiare.

§ Riscul de "fractura morala" este extrem de important si trebuie luat in considerare.

Concluzii

Pentru ca Romania sa nu devina o masinarie automata si legalizata de albit banii, o eventuala forma de amnistie fiscala presupune mai intai de toate eliminarea sursei problemei. Adica, un aparat fiscal bine pus la punct, un control eficient care sa minimizeze inclinatiile evazioniste si scurgerea acestor venituri in strainatate. Fara teama de repercusiunile severe ale autoritatilor nicio forma de amnistie fiscala nu imbie la autodenunt.

In al doilea rand, se impune realizarea unei cercetari amanuntite cu privire la banii adapostiti in strainatate in ultimii 20 de ani si identificarea celor proveniti din crima organizata.

Al treilea pas care sa fundamenteze o decizie in materie presupune o analiza de oportunitate si de cost-beneficiu. Cu alte cuvinte, cat de mari sunt pierderile din neinvestirea acestor bani si cat de mari vor fi beneficiile provenite din diferite niveluri de taxare preferentiala.

In paralel, sunt necesare schimburile de informatii cu statele care au aplicat deja diferite masuri si forme de amnistie fiscala.