De ce plătesc executivii anual mii de euro ca să-şi dea copiii la şcoli private

Executivii plătesc anual sume cuprinse între 5.000 de euro şi uneori aproape 20.000 de euro pentru a-şi şcolariza copiii la instituţii de învăţământ private precum American International School of Bucharest (Şcoala Americană), British School of Bucharest (BSB), International School for Primary Education (INS), Liceul Francez Anna de Noailles sau la grădiniţa şi şcoala Little London. Salariile anuale ale executivilor din top management variază între 50.000 şi 100.000 de euro, potrivit datelor de la firmele de executive search.
"Unul din motivele principale pentru care un manager executiv alege o şcoală privată din România sau din străinătate este acela de a oferi copilului posibilitatea de relocare odată cu părinţii. Părintele - indiferent dacă face sau nu parte din echipa de top management - se gândeşte în primul rând la posibilitatea copilului de a învăţa la standarde internaţionale, într-un sistem performant care se bazează pe învăţare şi practică totodată, acestea fiind baza dezvoltării unor competenţe profesionale", este de părere Mihaela Feodorof, managing partner al firmei de consiliere în educaţie şi carieră Yourway Life& Career Counseling.
Directorul comercial al unei companii din industria auto a ales Liceul Francez Anna de Noailles pentru şcolarizarea copilului său şi plăteşte o taxă anuală de aproximativ 5.000 de euro. De ce?
"Am ales o şcoală cu programă de învăţământ în limba franceză pentru că schimbăm foarte des ţara în care locuim şi este important să încercăm să păstrăm legăturile cu cultura franceză, în care noi am crescut. Aceasta este una din cele mai bune dintre toate şcolile din alte ţări la care a fost înscris copilul, iar tarifele sunt corecte faţă de cele practicate de alte şcoli private", spune executivul de origine franceză.
Anca Florea, şefa diviziei de cercetare şi dezvoltare din cadrul firmei de training Trend Consult, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de profil, şi-a înscris cei doi copii la Şcoala Europeană din Capitală, unde taxa de şcolarizare este de 7.000 de euro pe an.
"Ne-am dorit pentru copiii noştri o şcoală în care să se pună accent nu numai pe cunoştinţele teoretice, ci şi pe dezvoltarea personală. O şcoală în care să înveţe să comunice, să relaţioneze, să pregătească şi să susţină proiecte, să înveţe foarte bine limbi străine, să cânte, să danseze, să înveţe totul prin metode interactive. Nu în ultimul rând, mi-am dorit pentru ei o şcoală la care să meargă cu plăcere în fiecare zi, să se simtă bine, să capete încredere în forţele proprii", spune Florea.
Unul dintre criteriile după care executvii îşi aleg şcoala la care să-şi dea copilul îl reprezintă acreditările de la Ministerul Educaţiei, dar şi recomandările primite de la alţi părinţi, precum şi impresiile personale ale copiilor şi ale părinţilor.
"Motivul pentru care am optat pentru o şcoală privată este faptul că se face multă engleză şi că sunt multe activităţi extracuriculare care se fac în a doua parte a zilei şi că există acest program de after school, prin care îşi fac lecţiile împreună la şcoală", susţine Mihaela Perianu, managing partner al firmei de recrutare Aims, cu afaceri de 5,56 milioane de euro anul trecut, fiind unul din jucătorii de top zece de pe piaţa locală de profil.
De aceeaşi părere este şi Anca Florea, care spune că, până în prezent, copiii săi au învăţat să vorbească relexat în limba engleză, să comunice uşor cu alţi copii sau adulţi, să vorbească sau să cânte în public.

Bacul internaţional, motivul pentru care aleg Şcoala Americană
Mulţi executivi aleg Şcoala Americană, pentru care plătesc o taxă de până la 18.600 de euro pe an, doar pentru ca aceştia să înveţe după programa de bacalaureat internaţional. Programul, care se desfăşoară pe parcursul claselor a 11-a şi a 12-a, constă într-un curs preuniversitar pentru liceenii dornici să înveţe mai mult.
"Bacalaureatul internaţional este bazat pe un model universal, cuprinzând variate elemente educaţionale specifice mai multor ţări. Faptul că şcoli care urmează această programă internaţională sunt prezente în toată lumea este un avantaj pentru oamenii de afaceri care sunt relocaţi în alte ţări şi ai căror copii pot continua acelaşi program de studiu într-o altă şcoală internaţională", susţine David Ottaviano, director al American International School of Bucharest (AISB). În prezent, în cadrul acestei şcoli învaţă 703 elevi de 47 de naţionalităţi.
"Aproximativ 30% dintre elevi sunt români, procentul rămas este constituit din alte 46 de ţări reprezentate în cadrul şcolii. Unii dintre părinţi sunt diplomaţi (aproximativ 4%), alţii sunt oameni de afaceri în poziţii de conducere din companii locale şi multinaţionale. Sectoarele de activitate din care provin sunt industria petrolieră, bancară, FMCG, băuturi răcoritare şi comerţ", mai spune Ottaviano.
În prezent, în România există 80 de grădiniţe şi 29 de licee private acreditate, 418 grădiniţe particulare autorizate provizoriu şi 68 de şcoli (nivel primar şi gimnazial) autorizate, potrivit datelor de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Pe lângă acestea, mai există alte şapte şcoli private care funcţionează după un sistem de învăţământ din altă ţară: International British School of Bucharest, Bucharest Beirut International School, The International School of Bucharest, International Lebanese School, The American International School of Bucharest, The British School of Bucharest, Lebanese Modern Progression School, înregistrate într-un registru special al Ministerului Educaţiei.
Există însă şi executivi care preferă sistemul de stat, în care ei au învăţat şi care cred în lucruri repetabile. De aceea, ei preferă să-şi dea copiii la şcoli sau licee de stat, dar mai severe, considerându-se un model de urmat.
"O altă categorie de executivi aleg să-şi înscrie copiii la şcoli particulare, dar care urmează programa românească pentru că, indiferent de traseul pe care îl va alege copilul- de a-şi continua studiile în ţară sau în străinătate- ei trebuie să aibă un background cultural puternic din ţara din care provin. Nu e relevant numărul celor care îşi dau copiii la şcoli private în eventualitatea în care aceştia nu s-ar putea acomoda cu programele internaţionale, pentru că e destul de uşor să treci de la programa românească la cea internaţională", susţine Dana Papadima, directorul educaţional al grădiniţei şi şcolii private Little London, care şcolarizează 70 de copii. În cadrul acestei instituţii, care are 20 de profesori, taxa de şcolarizare poate ajunge până la 6.400 de euro pe an.

Un profesor de la privat ştie să meargă cu rolele şi să cânte la un
instrument
Criteriile esenţiale în alegerea unei şcoli private sunt recunoaşterea studiilor şi integrarea copilului într-un alt sistem de educaţie, interesul profesorilor pentru performanţa copilului, motivaţia acestuia şi felul în care elevul este îndrumat să înveţe.
Iulian Băjescu, ETRO learning partner în cadrul firmei de training Trend Consult, a ales să-şi înscrie copilul la şcoală privată pentru că îşi dorea "ceva mai bun" pentru el şi de aceea a ales cursurile unei şcoli cu o programă de învă­ţământ britcnică - International British School of Bucharest - una din cele mai scumpe şcoli private din Capitală, cu o taxă de şcolarizare care poate ajuge la aproape 12.000 de euro pe an.
"Un plus îl reprezintă cunoaşterea foarte bună a limbii engleze. Un profesor bun trebuie să devină un mentor. Un profesor bun, pe lângă materia predată, ştie să se îmbrace, ştie să vorbească calm şi frumos, ştie să meargă pe role sau să cânte la un instrument. Alegerea şcolii a fost pur şi simplu emoţională", spune Băjescu.
Deşi în momentul în care şi-a înscris copilul la această şcoală instituţia nu avea autorizaţie de funcţionare de la minister, mediul de lucru şi angajaţii l-au convins să nu renunţe la această şcoală.
"Pe lângă materia de curs, copilul a mai învăţat că trebuie să-i ajute pe cei nevoiaşi, că trebuie să respecte natura şi legile. Copilul a învăţat că a copia un film «is a crime», că nu se pot arunca deşeurile la gramadă, că trebuie să contribuie cu fonduri sau muncă voluntară pentru a ajuta oameni cu nevoi speciale", mai spune Băjescu.

De ce sunt atât de scumpe
Facilităţile oferite de şcolile private se traduc în cheltuieli pe măsură, ceea ce face ca preţul plătit pentru şcolarizarea unui copil în sistemul privat să fie de zece ori mai mare decât taxele anuale pentru o facultate privată.
Majoritatea şcolilor private activează în spaţii sau vile închiriate, pentru care plătesc câteva zeci de mii de euro pe an, pentru că sunt în zone rezidenţiale. Pe lângă chiriile consistente, numărul redus de copii cuprinşi într-o clasă de la privat, precum şi remunerarea profesorilor sunt alte costuri prin care se explică taxele mari de şcolarizare.
În cazul Şcolii Americane, de exemplu, taxele variază între 13.300 de euro/ an pentru copiii de 3 şi 4 ani (şcoala elementară), 17.420 de euro/an pentru elevii de grădiniţă (5 ani) şi până în clasa a 8-a şi pot ajunge până la 18.605 euro/an pentru elevii de liceu. Acestor costuri li se adaugă o taxă de înscriere de 200 de euro şi taxa de înregistrare de 800 de euro, care se plătesc la prima înscriere.
"Costurile afişate pe site acoperă taxele şcolare (manuale, accesul la facilităţi, acti­vităţile extraşcolare) şi taxele de capital (banii sunt folosiţi pentru întreţinerea campusului şi pentru achitarea împrumutului luat pentru construcţia clădirii). Taxele AISB se află la niveluri similare cu cele practicate de alte şcoli americane internaţionale din Europa de Est", mai spune Ottaviano.
Printre facilităţile oferite de şcoală elevilor se numără sălile şi terenurile de sport, laboratoarele de ştiinţă şi informatică, biblioteca şi centrul media, sala de spectacole şi teatru, precum şi un centru de muzică şi arte. Printre activităţile extraşcolare la care pot participa elevii la această şcoală se numără serviciile în folosul comunităţii, practicarea de sporturi precum baschet, tenis, fotbal, înot, softball, crearea de discursuri şi oranizarea de dezbateri publice, precum şi activităţi de teatru sau muzică.

De ce nu recrutează profesori de la stat
Recrutarea profesorilor este una din cele mai grele "misiuni" într-o şcoală privată, pentru că există o tendinţă de mercenariat a profesorilor de la stat pentru mediul privat, care nu au neapărat vocaţie, dar care vor să obţină venituri mai mari. Salariul unui profesor debutant la stat este de 700 - 800 de lei, iar câştigul salarial al unui cadru didactic experimentat poate ajunge la 1.800 de lei. La privat, aceste valori sunt duble, pentru că şi programul de lucru este mai lung.
Corpul profesoral al Şcolii Americane este format din 120 de profesori şi asistenţi din 13 ţări cum ar fi: Statele Unite, Canada, UK, Australia, Noua Zeelandă, Franţa, Italia, Mexic sau România.
"Profesorii sunt recrutaţi atât pe plan local, cât şi internaţional prin intermediul unor târguri de joburi pentru profesori desfăşurate în Bangkok, Londra, Boston şi San Francisco", mai spune Ottaviano.

Îşi găsesc mai uşor un loc de muncă dacă învaţă la privat?
Părinţii copiilor care învaţă la şcoli private sunt de părere că aceştia vor avea o serie de atuuri certe în ceea ce priveşte găsirea unui loc de muncă, pentru că abilităţile interpersonale, de comunicare, de prezentare, de limbi străine, deschiderea la schimbare şi încrederea în sine contează mult mai mult la angajare decât un test avansat de matematică, de exemplu. "Antreprenoriatul ar putea fi o alternativă pentru care cred că vor fi pregătiţi. O prietenă îmi povestea că la şcoala unde a studiat ea (nu la noi în ţară, e adevărat) li se spunea că învaţă nu pentru a-şi găsi uşor un loc de muncă, ci pentru a putea crea locuri de muncă atunci când vor fi adulţi", mai spune Florea.
Şi Iulian Băjescu este de părere că găsirea unui loc de muncă nu va reprezenta o problemă pentru copilul său.
"Numai modul liberal de gândire alături de cunoaşterea limbii engleze pot constitui un atu pentru găsirea unui loc de muncă. Din acest punct de vedere nu am nicio emoţie", adaugă Băjescu.