Polonia nu se dezminte: creştere economică de 3,5% în trimestrul doi

Economia Poloniei a avansat în trimestrul doi cu 3,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe fondul unei evoluţii favorabile a cererii interne. Exporturile, ce au fost ajutate de un zlot slab şi de creşterile economiilor vestice, principalii parteneri comerciali ai statului situat în Europa Centrală şi de Est, nu au avut un impact pozitiv asupra avansului economic. Ba mai mult, acestea au redus Produsul Intern Brut cu 0,3%.

Avansul economic anunţat de Biroul Naţional de Statistică de la Varşovia a depăşit estimările analiştilor, care vorbeau de o creştere anuală de 3,2%. Trimestru la trimestru economia a crescut cu 1,1% faţă de 0,7% în primele trei luni ale anului.

Economia Poloniei, singura ţară membră a Uniunii Europene care a reuşit să evite recesiunea în 2009, a fost impulsionată de cererea internă şi nu de cea din Germania, unde Produsul Intern Brut a avansat cu cel mai rapid ritm din ultimele două decenii în perioada aprilie-iunie.

Mereu înaintea UE

Uniunea Europeană estimează că Polonia va reuşi din nou în 2010 să aibă o evoluţie mai bună decât cea a blocului, la fel ca şi anul precedent. Astfel, PIB-ul Poloniei ar putea creşte cu 2,7%, în timp ce avansul economic al blocului ar fi în medie de 1%.

"Dinamica impresionantă a exporturilor poloneze a avut în spate industria puternică a Germaniei, ce şi-a revenit din criză, şi un zlot slab în perioada mai - iunie", declara înainte de publicarea rezultatelor oficiale Radoslaw Cholewinski, economist-şef la Noble Bank din Varşovia.

Zlotul s-a depreciat cu circa 7% în raport cu euro începând cu 9 aprilie, când banca centrală a cumpărat valută pentru a slăbi moneda, care atinsese maximul ultimelor 16 luni, şi până la sfârşitul lunii iunie. Zlotul se tranzacţiona ieri în jurul valorii de 3,97 zloţi/euro. O monedă naţională depreciată s-a tradus prin exporturi mai ieftine. Totuşi, această măsură nu a ajutat suficient. Balanţa comercială a Poloniei a fost însă negativă în trimestrul doi, ceea ce înseamnă că piaţa internă este suficient de puternică pentru a susţine economia. Analiştii se aşteaptă ca cererea internă să ajute economia să rămână fermă pe poziţii în pofida problemelor pe care mediului eocomic mondial le va întâmpina în trimestrele următoare.

"Principalul factor care a influenţat creşterea economică a fost cererea internă, al cărei impact asupra PIB a fost de 3,8%. Impactul consumului a fost de 2,2%", potrivit biroului de statistică.

Evoluţie favorabilă pe planul exporturilor

Exporturile au crescut totuşi în primul semestru cu 29% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de banca centrală. Germania, principalul partener comercial al Poloniei, primeşte 25% din exporturile acesteia.

Legăturile dintre economiile statelor membre UE demonstrează că performanţa viitoare a Poloniei este totuşi dependentă şi de procesul de revenire a economiilor vestice.

Nivelul încrederii investitorilor în economia germană, cea mai mare din Europa, a scăzut la minimul ultimelor 16 luni în august, fapt ce sugerează că avansul economic ar putea încetini.

"Principalul risc ce ameninţă dinamica exporturilor poloneze este deteriorarea pieţelor de export, aşteptată a avea loc în a doua jumătate a acestui an", a spus Maja Goettig, economist-şef al Bank BPH din Varşovia.

O încetinire a ritmului de creştere a economiei germane va conduce la o reducere a cererii pentru exporturile poloneze, a anunţat banca centrală pe 25 august, după şedinţa de stabilire a ratei de politică monetară. Banca a menţinut rata dobânzii la un nivel minim record de 3,5%, stabilit în urmă cu 14 luni.

Rezultatele economice din trimestrul doi nu ar trebui să modifice politica băncii centrale de tip "wait and see" (aşteaptă şi vezi), crede Mateusz Szczurek, economist-şef al ING Bank Slaski din Varşovia.

Unii membri ai boardului băncii centrale, inclusiv Adam Glapinski şi Elzbieta Chojna-Duch au afirmat pe 27 august că ratele dobânzii ar putea fi majorate dacă rata de creştere economică pe 2010 va atinge sau depăşi 3,5%, animând inflaţia până la peste 2,5%, ţinta stabilită de banca centrală.

Semne bune pentru economia britanică

Economia Marii Britanii a înregistrat cel mai alert ritm de creştere din ultimii nouă ani în trimestrul doi, impulsionată de revenirea sectorului construcţiilor, potrivit publicaţiei britanice The Telegraph.

Biroul Naţional de Statistică a anunţat o creştere anuală de 1,2% a Produsului Intern Brut în trimestru, revizuindu-şi în sus estimarea iniţială ce viza o creştere de 1,1%.

Totuşi, există temeri că rata de creştere, raportată la un nivel de 0,3% consemnat în primul trimestru, reprezintă doar un vârf înainte ca efectul reducerilor de cheltuieli să se facă simţit. "Este evident că deşi economia britanică a început să-şi revină, procesul este încă la început", a declarat Jeremy Cook, economist-şef în cadrul firmei World First.

Creşterea din trimestrul doi a survenit avansului de 8,5% al producţiei din sectorul construcţiilor, revizuit recent în sus de la o estimare iniţială de 6,6%, sectorul revenindu-şi de pe urma iernii dificile şi fiind stimulat de proiectele din sectorul public lansate înaintea alegerilor.

Totuşi, oficialii Construction Products Association, care reprezintă companiile din acest sector, susţin că în pofida acestor cifre condiţiile sunt în continuare dificile.

Cheltuielile guvernamentale şi ale gospodăriilor au urcat cu 0,3% şi respectiv 0,7%, însă ambele categorii sunt aşteptate să scadă pe fondul măsurilor de austeritate. Creşterea sectorului serviciilor a fost revizuită în jos la 0,7% de la 0,9% în urma declinului înregistrat de sectorul transportului aerian. Cătălina Apostoiu

SUA: electroşocuri pentru a reînvia creşterea economică

Preşedintele băncii centrale americane (Fed) Ben Bernanke a prezentat patru opţiuni "neconvenţionale" de politică economică pentru a stimula economia americană, scrie BBC News. În topul listei sale se află relaxarea cantitativă, adică cumpărarea masivă de titluri de datorie.

De asemenea, Bernanke vrea să plătească o dobândă zero pentru rezervele în exces depuse de bănci la Fed, să menţină dobânda de referinţă la un nivel scăzut pentru mai mult timp sau cel puţin până când vor fi îndeplinite anumite condiţii şi să aibă în vedere o ţintă de inflaţie mai ridicată.

Toate aceste propuneri au fost enunţate în cadrul simpozionului anual al băncilor centrale, organizat la Jackson Hole, în statul american Wyoming. Bernanke a mai declarat că revenirea economică a încetinit mai mult decât se estimase iniţial.

De altfel, autorităţile americane au revizuit în scădere la finalul săptămânii trecute cifrele privind creşterea economică a Statelor Unite în trimestrul al doilea, de la 2,4% la 1,6%.

Reducerea prognozei privind economia americană în intervalul aprilie-iunie a fost totuşi mai mică decât anticipaseră majoritatea analiştilor de pe Wall Street.

PIB-ul Statelor Unite a crescut timp de patru trimestre consecutive, însă rata de creştere anuală se situează la numai 2,9%.

Experţii consideră că economia trebuie să crească cu cel puţin 3% pentru a nu mai permite şomajului, în prezent situat la 9,5%, să mai urce. Andreea Neferu