Fermierii încep timid să ceară bani de la UE pentru irigaţii şi atrag furnizori străini de echipamente

Fermierii, care au solicitat subvenţii pe la Uniunea Europeană pentru crearea sau modernizarea sistemului propriu de irigaţii, au depus până în acest moment proiecte în valoare de circa 10 milioane de euro, potrivit raportului de selecţie pe măsura de modernizare a exploataţiilor agricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

"Înregistrăm o creştere substanţială a proiectelor care cuprind şi investiţii în sisteme de irigaţii, depuse în cadrul PNDR de către beneficiarii care doresc să primească fonduri europene nerambursabile", anunţă Ciprian Alic, director general adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, care gestionează peste 8 miliarde de euro, bani europeni destinaţi agriculturii în perioada 2007-2013.

În 2010, la nivel local s-au contractat peste 400.000 de hectare pentru irigat din cele peste 7 milioane de hectare de teren agricol pentru care fermierii primesc subvenţii directe în vederea cultivării, la acestea adăugându-se irigaţiile din surse proprii de apă la care recurg fermierii.

Dosarele care includ şi achiziţia sistemelor de irigaţii sunt depuse de fermieri pe măsura 121, de modernizare a exploataţiilor agricole. Până în prezent, aproape 5.300 de fermieri au depus proiecte pentru modernizarea exploataţiilor, 1.500 dintre aceştia primind deja aprobarea de finanţare. În buzunarul beneficiarilor au intrat deja 182 mil. euro, o parte din aceste sume fiind direcţionate astfel şi către îmbunătăţirea sistemelor de irigaţii.

"Irigaţiile sunt esenţiale pentru agricultura românească. Crearea unor sisteme la nivelul exploataţiei agricole este o alternativă viabilă şi eficientă. Din păcate, rezolvă situaţia doar la nivelul fermei respective şi nu este o soluţie sistemică. Cu toate acestea, investiţiile realizate de beneficiarii privaţi în sisteme de irigaţii conduc la creşterea producţiei. Pe lângă acestea există şi o măsură de îmbunătăţire şi dezvoltare a infrastructurii agricole care finanţează reabilitarea şi eficientizarea sistemelor de irigaţii unde sperăm ca primele rezultate să se vadă în următorii doi-trei ani", explică directorul general adjunct al APDRP.

Vor să "fure" modelul de la spanioli şi portughezi

Autorităţile au anunţat anterior că doresc să viziteze ţări ca Spania sau Portugalia pentru a "fura" modelul performant al irigaţiilor din acele ţări, dar deocamdată nu au rezolvat problema cu care se confruntă România.

Acesta este unul dintre motivele pentru care în ultimii ani, pentru a avea o recoltă cât mai bună, fermierii şi-au concentrat eforturile financiare şi către această piaţă, mai ales că mulţi au început să încheie contracte de vânzare a producţiei în avans, cu condiţia să folosească un anumit tip de seminţe, tehnologie sau sisteme de irigaţii impuse de cumpărător.

Vechea problemă a României legată de sistemele de irigaţii neperformante, cu consum mare de energie şi apă, dar şi perioadele secetoase cu care se confruntă îi determină din ce în ce mai mult pe fermieri să investească direct în dotarea cu tehnologie de irigaţii care implică forţă de muncă mai puţină datorită automatizării, şi mai ales creşterea productivităţii.

Crearea unei noi nişe determină şi furnizorii de echipamente şi servicii pentru irigaţii să atace puternic piaţa, unul dintre jucătorii nou intraţi fiind compania cu capital israelian NaanDanJain Irrigation. Până în acest moment, compania a finalizat un proiect în valoare de 150.000 de euro în Covasna, dar anunţă că se află în negocieri cu alţi 20 de fermieri pentru furnizarea de sisteme de irigaţii.

Irigaţii pentru 60 de hectare de teren, cultivat cu cartofi

"Am finalizat deja un contract la cheie pentru dotarea cu sisteme de irigaţii prin aspersie a 60 de hectare de teren, cultivat cu cartofi, în zona Covasna.

Parteneriatul a inclus toate componentele, de la realizarea proiectului, conductele principale, filtrarea apei, sistemul de aspersie, sistemul de fertilizare, cel de control şi comandă, până la punerea în funcţiune a sistemului", a declarat Ileana Stanciu, director general al NaanDanJain Irrigation Projects.

Beneficiarul noului sistem de irigaţii, care a plătit 150.000 de euro pentru serviciile oferite de compania israeliană, este compania Biofarm din judeţul Covasna, care a obţinut anul trecut, din producţia de cartofi, venituri de circa două milioane de euro, având 16 angajaţi, potrivit Registrului Comerţului.

"În acest an, am avut solicitări pentru mai multe tipuri de culturi din partea fermelor cu specific pe legumicultură, pomi fructiferi, viţă-de-vie, dar şi a investitorilor care îşi lărgesc domeniul de activitate cu sere şi solarii. Sunt mulţi care accesează fonduri europene pentru proiecte variate, unele din acestea solicitând o combinaţie de sere sau solarii cu sistemele aferente şi proiecte de irigaţii prin picurare sau aspersie în câmp deschis", spune Stanciu.

Cine se bate pe sisteme de irigaţii

Compania, care la nivel global deţine nouă filiale în ţări ca Franţa, Italia sau Spania şi peste 50 de distribuitori unici în peste 100 de ţări, a ales România mizând pe nevoia reală de extindere a sistemelor de irigatii la culturile existente. Pentru acest an, israelienii estimează un rulaj de un milion de euro, în condiţiile în care activitatea a început în luna mai.

"În următorii ani ţintim o cotă de piaţă de peste 30%, ţinând cont nu doar de suprafaţa neirigată din România, ci şi de tipul de culturi agricole şi de calitatea sistemelor de irigatii folosite până acum", spune directorul companiei, care concurează pe piaţă cu jucători ca HS Hydro & Spa, EFE Trading Activ sau Pest Convas.

Ritmul investiţiilor în sectorul irigaţiilor este însă foarte lent, dar în mare parte se datorează dificultăţilor întâmpinate de companiile agricole în căutarea de cofinanţare pentru investiţii sau de partereniate cu retailerii. "Pentru accesarea fondurilor europene, fermierii trebuie să apeleze la bănci pentru a începe investiţiile. În plus, în special pentru fermele mici, un alt impediment este lipsa unui mod funcţional şi accesibil de desfacere a produselor lor", crede Stanciu.