SUA au pus capăt războiului din Irak. Costurile s-ar putea ridica la 3.000 de miliarde de dolari

Americanii au pus capăt unuia dintre cele mai lungi războaie din istoria recentă, dar nu pot spune că acesta s-a terminat cu o victorie, în condiţiile în care în Irak violenţele încă mai continuă. La final, scopul acestuia pare să fi fost unul economic, nu ameninţarea la adresa securităţii SUA, aşa cum declara fostul preşedinte american George W. Bush.

Războiul a început pe 19 martie 2003 cu o lovitură asupra locului unde preşedintele irakian Saddam Hussein şi principalii săi comandanţi se întâlneau. Principalele motive ale invaziei invocate de americani au fost acelea că Irakul finanţează terorismul şi deţine arme de distrugere în masă.

Administraţia Bush a pretins că invazia Irakului este un război preemtiv - război iniţiat din convingerea că un viitor conflict este inevitabil -, însă unii specialişti nu sunt de acord cu această declaraţie, afirmând că Irakul nu reprezenta o ameninţare militară la adresa SUA.

Interesul şi numai interesul

Au existat şi voci care au afirmat că războiul a fost în parte o încercare a SUA de a controla petrolul din Orientul Mijlociu.

"Fără îndoială în cazul războiului din Irak a fost vorba de o operaţiune politico-militară comandată de interese de business. Doar cei naivi mai pot crede altceva. Dovezile sunt covârşitoare", este de părere analistul politic Daniel Barbu.

În 2008 autorităţile americane au concluzionat că se pot observa progrese în ceea ce priveşte securitatea şi economia, iar anul trecut preşedintele american Barack Obama a anunţat că forţele armate se vor retrage în decurs de 18 luni, în Irak urmând a rămâne un număr limitat de soldaţi pentru supraveghere şi consiliere.

Statele Unite nu au fost singure în această luptă. Principalul partener a fost Marea Britanie, alături de alte peste 20 de state, printre care şi România. Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, "peste 8.400 de militari români şi-au pus viaţa în slujba drapelului naţional în teatrul de operaţii din Irak". Ţara noastră şi-a retras trupele la jumătatea anului trecut.

"România a jucat un rol periferic, însă a jucat un rol. În contextul anului 2003 companiilor româneşti de tot soiul li s-a prezentat o paletă largă de oportunităţi pentru reconstrucţia Irakului. Americanii şi britanicii s-au arătat zgârciţi cu oportunităţile, iar acestea nu s-au mai concretizat pentru noi", concluzionează Barbu.

Starea economiei SUA a grăbit retragerea

În condiţiile în care acasă problemele economice persistă, mulţi americani, nu doar susţinătorii lui Obama, speră că decizia acestuia de a pune capăt unui război, ce a durat ceva mai mult de şapte ani, va avea un impact semnificativ asupra economiei, care a trebuit să suporte până acum costurile imense pe care le-au presupus operaţiunile militare în Irak, scrie presa străină.

Un război nu este niciodată ieftin. Economistul premiat cu premiul Nobel Joseph Stiglitz spunea în 2008 că "aventura din Irak a dezechilibrat economia Statelor Unite, ale cărei probleme merg mult mai departe decât criza din sectorul imobiliar. Nu poţi cheltui 3.000 de miliarde de dolari (2.365 mld. euro) - da, 3.000 de miliarde - pentru un război fără sorţi de izbândă în afara graniţelor ţării şi să te aştepţi să nu resimţi efectul acasă".

Cifrele vehiculate diferă însă foarte mult. Astfel, potrivit Biroului de Buget din Cadrul Congresului, o instituţie non-partizană, costul războiului din Irak a fost de peste 700 de miliarde de dolari (552 mld. euro).

Problemele de acasă sunt acum prioritatea

Pentru că se apropie alegerile de la jumătatea mandatului ce vor avea loc în luna noiembrie, preşedintele american a ieşit la înaintare şi a spus că resursele contribuabililor nu ar trebui cheltuite în Irak, ci investite în economia americană.

Cea mai mare superputere a lumii are nevoie să se concentreze asupra situaţiei de acasă, în condiţiile în care datoria totală a atins un nivel maxim istoric de 13.000 de miliarde de dolari (10.250 de miliarde de euro).

Potrivit Biroului de Buget retragerea rapidă a trupelor din Irak ar ajuta la economisirea a doar 67 mld. dolari în următorii doi ani, mai puţin de o treime din costul estimat pentru operaţiunile din Irak şi Afganistan în această perioadă.

Statele Unite rămân însă implicate în războiul din Afganistan, de aceea există voci care spun că suma economisită ar putea fi redirecţionată către celălalt teatru de operaţiuni.

Războiul din Irak în cifre

• 4.421 de americani, participanţi la misiunea militară din Irak, au murit de la începutul invaziei americane din martie 2003. Dintre aceştia, 3.492 au murit în timpul operaţiunilor. Alţi 32.000 de americani au fost răniţi.
• Între 97.000 şi 106.000 de civili irakieni şi-au pierdut viaţa, începând cu martie 2003, din cauza atacurilor armate.
• Statele Unite vor fi cheltuit aproape 802 mld. dolari cu finanţarea operaţiunilor militare din Irak până la finalul anului fiscal 2011, potrivit unei estimări a Serviciului de Cercetare a Congresului.
• Economistul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel, estima în 2008 că, în realitate, costul operaţiunilor se va ridica la 3.000 mld. dolari.
• În perioada 2006-2010, peste 1,6 milioane de irakieni sau 5,5% din populaţia ţării şi-au părăsit localităţile de reşedinţă, mutându-se în alte regiuni ale statului.

Filmul războiului

• Martie 2003 - Americanii invadează Irakul sub pretextul că ţara ar deţine arme nucleare care ar ameninţa securitatea Statelor Unite
• Decembrie 2003 - Liderul irakian Saddam Hussein este capturat de soldaţii americani. El a fost executat prin spânzurare în decembrie 2006
• Aprilie 2005 - Liderul kurd Jalal Talabani devine primul preşedinte al Irakului după ce a fost ales de parlament
• Septembrie 2007 - Izbucneşte unul dintre cele mai mari scandaluri, după ce angajaţi ai companiei private de securitate Blackwater au ucis 17 civili
• Septembrie 2010 - Trupele americane încep retragerea din Irak. Conflagraţia a făcut peste 4.000 de victime printre soldaţii americani