Dispute în jurul independenţei Casei de Sănătate: ministrul vrea trecerea ei în subordine, şeful Casei arată că nu e o idee bună

Nicolae Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) care administrează fonduri de aproape 4 mld. euro anual, este de părere că instituţia nu este pe deplin independentă pentru că banii din contribuţiile pentru sănătate sunt colectaţi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), ceea ce nu oferă informaţii clare despre sumele strânse.

Încă de la înfiinţare, CNAS a fost gândită ca un organism independent, astfel că cei care contribuie, angajaţii şi angajatorii, să fie reprezentaţi în Consiliul de Administraţie prin oameni desemnaţi de sindicate şi patronate, deci să aibă controlul fondurilor.

"Colectarea banilor se face de către ANAF. Noi primim banii prin Ministerul de Finanţe şi nu putem vorbi de o independenţă totală a Casei", a spus Duţă.

Şeful CNAS este de părere că informatizarea sistemului sanitar, programată să se finalizeze în anii următori, "ar rezolva o mare parte din această problemă".

Pe de altă parte, ministrul sănătăţii Cseke Attila este de părere că pentru finalizarea informatizării în sistemul de sănătate este necesară aducerea CNAS în subordinea Ministerului Sănătăţii. Şi preşedintele UDMR, vicepremierul Marko Bela, declara că următoarea măsură importantă în sănătate va fi subordonarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate ministerului de resort.

"CNAS este o instituţie care manageriază bani privaţi, care îşi desfăşoară activitatea din bani plătiţi pentru servicii de sănătate. CNAS este sub controlul unui consiliu de administraţie format din reprezentanţi ai sindicatelor, ai patronatelor, pentru o reprezentare corectă şi care garantează că interesele pacienţilor sunt respectate", a spus Duţă, care nu crede că prin subordonarea faţă de minister va exista un control mai bun al banilor.

În ultimii ani, problemele de finanţare ale Casei au fost create pe de o parte de reducerea contribuţiei datorate atât de angajat, cât şi de angajator, iar pe de altă parte de exceptarea de la plată a 10,8 mil. persoane, dintre care 4,8 milioane sunt copii şi tineri până la vârsta de 26 de ani care nu relizează venituri din muncă. Alte 937.682 persoane scutite de plata acestei contribuţii sunt soţul, soţia şi părinţii fără venituri aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate. Urmează 158.520 de magistraţi înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada 1952-1989, apoi 146.588 persoane cu handicap care nu realizează venituri din muncă, 59.747 de veterani de război, invalizi, văduve de război, 40.857 persoane persecutate din motive politice, deportaţi, prizonieri de război, 37.242 bolnavi cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate şi care nu realizează venituri din muncă sau pensii, 15.844 de persoane care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, 14.999 eroi martiri ai revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov 1987 şi ai Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi 6.498 de tineri sub 26 de ani care provind din sistemul de protecţie a copilului şi nu realizează venituri sau nu primesc ajutor social potrivit Mediafax.

CNAS asigură finanţarea sistemului sanitar, adică decontează medicamentele gratuite şi compensate şi intră în relaţie contractuală cu toate spitalele din România şi medicii de familie, dar cu toate acestea nu are niciun control asupra calităţii actului medical, situaţie pe care Duţă a catalogat-o într-un interviu recent acordat ZF ca fiind "aberantă".