Ameninţările lui Boc nu dau rod: fondurile UE, un plus de doar 0,2%

Atragerea de fonduri europene a fost unul dintre criteriile anunţate de premierul Emil Boc în evaluarea miniştrilor, evaluare de care urma să depindă aseară cine pleacă şi cine rămâne în guvern.

În iulie, rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut cu numai 0,2% comparativ cu luna precedentă, ceea ce arată că, în ciuda ameninţărilor premierului, lucrurile bat pasul pe loc.

În total, la finele lunii iulie, România absorbise doar 10,3% (10,1% în iunie) din totalul fondurilor de 19,6 mld. euro alocate de UE României în perioada 2007-2013.

"Din nefericire, n-aţi fost suficient de percutanţi şi de duri în raport cu cei care implementează. Aş vrea să aud mai multe situaţii în fiecare zi, în fiecare lună de administraţii locale sau operatori privaţi care nu absorb banii europeni, care nu cheltuiesc banii din fonduri europene, odată ce contractele au fost semnate. (...) Omul rău este primul-ministru (...)", a susţinut ieri premierul în timpul şedinţei de guvern, cu câteva ore înaintea reuniunii grupurilor parlamentare ale PDL unde urma să fie făcută evaluarea miniştrilor şi să se decidă cine va fi schimbat.

De la 9 iulie, în săptămâna în care premierul a ameninţat că cine nu absoarbe fonduri europene pleacă din Guvern şi sfârşitul lui august au fost efecuate plăţi către beneficiarii fondurilor europene de 197 mil. euro, potrivit datelor Guvernului. Problema cea mare în absorbţia fondurile este că banii vin de la UE, ei se află într-un cont al Trezoreriei, dar procedurile administrative greoaie, lipsa cofinanţării sau lipsa apetitului băncilor de a acorda credite pentru cofinanţări face ca aceşti bani să nu ajungă la beneficiari - cei care au aprobate proiecte pentru atragerea de fonduri.

Constant, în conturile Trezoreriei se află între 1,5 mld. euro şi două mld. euro, fonduri europene, însă banii nu ajung, efectiv, la beneficiari. Sunt bani care nu produc nimic, nici măcar dobândă, pentru că nu pot fi "mişcaţi".

În aceeaşi vreme, România îşi plăteşte constant contribuţia la bugetul UE - 3,68 miliarde de euro în primii trei ani de la aderare - fiind singurul stat dintre noii membri aflat în poziţia de contributor net la bugetul Uniunii, cu un sold negativ de 456 mil. euro între 2007 şi 2009.

Cel mai dinamic sector în atragerea de fonduri rămâne sectorul privat, care are cereri pe proiecte de 6-7 mld. euro (mai ales prin programul Regio, aflat în curtea ministrului Elena Udrea), instituţiile statului nepărând a avea un apetit deosebit faţă de acest aspect, deşi au pe mână programele sectoriale. În coadă continuă să rămână Ministerul Transporturilor care a atras doar 1,7% din cele peste 4 mld. de euro care îi sunt atribuite.

Miniştrii vin cu explicaţii

Principala problemă ar fi, spun miniştrii Cabinetului Boc, întârzierea cu care autorităţile locale pun în practică proiectele pentru care au primit aprobare de finanţare. Potrivit Elenei Udrea, ministrul dezvoltării, al cărei minister este cel mai dinamic în atragerea de fonduri (20,3% din totalul fondurilor), autorităţile locale, deşi au în derulare proiecte cu fonduri UE, nu achită lucrările aferente şi, prin urmare, nici nu solicită ministerului rambursări.

Colegul său, ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, are însă şi alte explicaţii. El a susţinut că miniştrii sănătăţii, educaţiei şi cel al muncii nu au cerut ministerului său (care este autoritate de management pe mai multe axe ale programelor europene) bani pentru programe privind descentralizarea şi eficacitatea economică.

Berceanu se laudă că atrage 3 mld. euro

Ministrul transporturilor Radu Berceanu susţine că a lansat licitaţii de 3,14 miliarde de euro, care vor fi atribuite până la finele anului, astfel încât în primăvară să poată începe lucrările. Ministerul nu a atras, până în prezent, decât 1,7% din fondurile care îi erau destinate.

"Licitaţiile vor fi atribuite până la sfârşitul anului, iar cu tot cu contestaţii să aflăm firma câştigătoare în ianuarie-februarie 2011 şi din martie să putem lucra", a spus ieri Berceanu. Printre proiectele licitate se numără autostrada Nădlac-Arad (288 mil. euro), Timişoara-Lugoj (338 mil. euro), Orăştie-Sibiu (770 mil. euro).

Precizare: În articolul "Fostul director de resurse umane al Campofrio, recrutat de GDF Suez", care a apărut în ediţia Ziarului Financiar de marţi, 31 august, precizăm că decizia Dianei Ghiţă de a pleca din cadrul Campofrio pentru a se alătura GDF Suez nu are legătură cu schimbarea structurii de management realizată în urma încheierii unui joint-venture între Campofrio şi Caroli Foods Group.