Mişu Negriţoiu răspunde la comentariile cititorilor ZF faţă de opinia publicată miercuri

Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank, răspunde celor care au comentat pe site la articolul publicat în ediţia de miercuri a ZF, "De ce nu se pot împrumuta românii în euro la o rată a dobânzii de 4%".

Sunt foarte incurajat de reactiile la "punctul meu de vedere" afisate pe site-ul ZF si le multumesc tuturor pentru ca au avut rabdarea sa-l citeasca si apoi pentru ca au intrat in profunzime si au avut comentarii. Eu nu m-am asteptat nici pe departe sa conving sau sa impun punctul meu de vedere. Eu am descris numai mecanismele de functionare a pietei banilor, costuri si beneficii, luarea deciziilor de finatare cu trimiteri la preturi de referinta. Dar problema discutata este mult mai complexa si nu poate fi expediata printr-un simplu articol. De aceea, si reactiile sunt numeroase si diverse. Dar ar trebui sa plecam de la citeva premize:

(1) Eu nu am abordat comportamentul individual al unor banci, care pot sa abuzeze de pozitia de piata, de stadiul de dezvoltare a pietei, de infrastructura de piata precara, de lipsa concurentei si presiunea consumatorilor etc. Dar acestea pot influenta marginal preturile si dobinzile, nu fundamental insa. Dobinzile sunt "in jurul" a ceea ce am incercat sa simulez ca mecanism de functionare (plus/minus 1%?), dar nu de la 1 la 5 procente. Eu cred ca acest exercitiu pe care il facem acum este util pentru piata si pentru consumatori, pentru ca va aduce imbunatatiri sau va elimina distorsiuni majore ("o crestere de 35% a dobinzii dupa primul act de contract" - Sorin). Si sunt de acord ca " suntem in Europa, creste si concurenta si gradul de informare a populatiei, si veti da credite ca in vest la 4-5% dobinda, maxim" (Mihai), dar nu sintem inca acolo. Este si sensul invitatiei mele sa ne uitam noi, romanii, la progresul Romaniei ca sa depindem de noi si nu de straini. Amintiti-va cum aratau serviciile bancar in urma cu 15 ani? (majoritatea nu puteti, dar intrebati-va parintii). Cum operau aceleasi banci in anii 90 si acum. Cita presiune concurentiala au pus bancile straine pe mediul bancar romanesc. De ce nu le vedeti si pe cele bune? Care era presiunea si informarea clientilor atunci si acum (apropos, ING a lansat un site de informare si "pregatire financiara" Ezonomics!).

(2) Eu nu am abordat relatia dintre "preturile pietei", "dobinzile de referinta" si profitul bancilor. "ING Romania a inregistrat in 2009 un profit brut de 19,8 milioane EUR"(Danutz) cind "majoritatea agentilor economici au avut de suferit" dar uitatti probabil ca acest profit al ING a fost in scadere masiv fata de anul precedent si ca noi am administrat active de cca 3 miliarde EUR. In termeni de rentabilitate (return on assets) vorbim de un profit de ... 2%? Ce insitutie economica supravietuieste si se dezvoltaa cu acest profit? "Raportati cistiguri uriase de 40-80%, 2007 150-200% ... jefuiti (Mihai) La ce ne referim? La anumite cresteri de la an la an (exceptionale) cind si volumele de credit au crescu exceptional, riscurile si costurile au crescut etc. "Toate bancile straine fac profit dublu cu noi" (Alex) nu cred ca se verifica. Pur si simplu uitati-va atunci la bancile "romanesti". "Cum explicati profiturile uriase, comparativ cu profiturile din tarile de origine" (Alex)- daca ING a facut aproape 20 mil Eur in Romania (la o populatie de 20 milioane romani), potrivit rezultatelor bancii in Olanda sau Belgia profitul a fost si de cca ...1 miliard EUR (la o populatie de 16 si respectiv 11 milioane).

(3) Eu m-am referit exclusiv la dobinzile la Euro, o moneda straina, caare nu este reglementata sau influentata de autoritatile locale, asupra careia nu poti interveni si care s-a implatat nefiresc in economia locala unde circula moneda nationala (banuiesc ca dobinzile de 35% sau 20% mentionate de Sorin si Mihai se refera la RON). Aceasta presupune anumite beneficii
(EURIBOR) dar si multe riscuri si costuri suplimentare (prima de risc de tara (CDS) dar si cursul de schimb). Iar autoritatea monetara din Romania a facut efortori majore sa ofere o protectie decenta din perspectiva cursului de schimb, altfel probabil imapctul ar fi fost si mai mare. Guvernele pot sa faca multe sa reduca prima de risc si atunci noi toti vom beneficia.

(4) Ordonanta 50 - "vine sa corecteze anomaliile pe care chiar anumite banci le induc" (Consuela) si chiar as adauga "sa standardizeze" si sunt perfect de acord. "Nu este menita sa distorsioneze administrativ costurile finantarii retail" (Consuela) si are perfecta dreptate. Noi discutam care sunt asteptarile ("sansa romanilor de a se imprumuta in Euro la 4% - ZF) si asta discutam. Am incercat sa explic de ce nu trebuie sa ne asteptam la asta (si eu sunt client de banca si am credit ipotecar la aceeasi rata a dobinzii ca toti clientii bancii). Toate bancile straine respecta si trebuie sa respecte cadrul legislativ dintr-o tara, inclusiv din Romania ("bancile se opun unei legi corecte" - Tibi, sau "ordonantaa este favorabila clientilor si nu bancii" - Alex"). Eu as zice ca ordonanta, interpretata corect, este in favoarea pietei si este binevenita. Autoritatile au grija sa creeze un mediu stimulativ si sustenabil, pe termen lung, sa atraga investitiile si sa creeze prosperitate. De aceea sunt de acord ca "bancile nu au fost fortate de simtul civic foarte dezvoltat sa vina in numar atit de mare si sa fac afaceri in Romania" (Tibi), dar in momentul in care acte normative ar impiedica orice societate sa-si realizeze venituri profitabile, atunci fie da faliment ("mai mult de jumate veti falimenta" - Mihai, sau se retrag de pe piata ("aia din vest au vazut o vaca de muls in Romania" - Mihai) si atunci cine beneficiaza? S-au mai vazut tari in care autoritatile au luat masuri impotriva investitorilor straini (Venezuela, Iran, Cuba etc) si traiesc mai bine acum cetatenii lor? De aceeea autoritatile se consulta cu partenerii economici si sociali si inceraca sa mentina un echilibru in beneficiul tuturor. Evident ca din aceasta ordonanta consumatorii au de cistigat.

(5) CDS (Credit Default Swap) - este o aproximare a riscului la care se expune orice investitor strain care vine in Romania, dar nu se aplica automat la toate tranzactiile. "Nu inteleg de ce unei banci, parte a unui grup international, i s-ar aplica CDS cind grupul imprumuta global" (Mihai) este adevarat, dar sucursala din Romania (ca si alte entitati din
strainatate) este tratata separat ca lichiditate si finantare (supusa si normelor locale) in cazurile de "imprumut" sau deschidere a unor linii de finantare pentru portofoliul de credite la un "transfer price" care include primele de lichiditate si riscul valutar (potetiala suspendare a
convertibilitatii?) si formeaza "dobinda de referinta interna" nu identica dar apropiata de CDS. De fapt este o rata de dobinda medie provenita din mai multe surse de finantare, la costuri diferite si de proveniente diferite (bancile mama nu pot imprumuta nelimitat filialele/sucursalele!). De asemenea, acordand credite prin filiala din Romania orice banca isi asuma riscul de tara (costul e implicit). Daca nu tine cont de el, piata o va penaliza si va suferi pierderi majore atunci cand situatia din tara unde a dat credite se deterioreaza masiv. Practic, nicio entitate care e filiala unei banci de afara nu poate acorda credite "sub piata", nivel care include si riscul de tara. Daca ni se pare ca asa ceva e posibil, inseamna ca nu credem in piata libera si trebuie sa regandim multe altele...
Aceste costuri nu sunt opace, ele se pot citi in situatiile financiare ale bancilor depuse la autoritatile monetare si fiscale (bilant, balanta). "de ce se adauga CDS la orice? Cine a inventat axioma asta?"(Mihai), "care este autoritatea de reglementare/supraaveghere la nivelul UE in ceea ce priveste CDS?" CDS nu se adauga la orice, insa este o modalitate de a cuantifica riscul pe piata libera (europiete), nereglementata. Nimeni nu poate sa intervina pentru ca el exprima 'o prima de asigurare' pe care o entitate straina o plateste pentru a se proteja impotriva riscului, in incercarea de a-si proteja deponentii (cei care au economisit EUR in strainatate si sunt dispusi sa-i plaseze in Romania). Dar nivelul CDS se se coreleaza cu mai multe variabile. Una din ele este rata dobinzii la titlurile de stat pe care am incercat sa o explic. Dar atragerea banilor pe pietele financiare poate fi vazuta si prin prisma celor care au surplusuri sau economii
(investitorii) si, tot pe legea vaselor comunicante, la o rata a dobinzii de 4% in Romania si 1% in Germania venitul net (corectat cu nivelul de risc) este comparabil sau acelasi. Dar sunt si alti factori care influenteaza investitiile financiare.

(6)"Ati vazut vreun credit care a scazut?" (Gabriel) - da,daca suntei client ING (si inteleg ca sunteti din moment ce ati trimis o scrisoare), trebuie sa fi primit un mesaj in iunie cind am scazut rata dobinzii la Euro si zilele acestea, cind a scazut rata dobinzii la lei. Si aceasta este tendinta. Dar ea nu depinde atit de Euribor (desi este la un minim istoric si va creste), ci mai mult de "riscul de tara", care este mai mult in miinile noastre.

"Traim in Romania si din acest motiv vom fi sclavi pina ce celate tari civilizate vor decide altfel" (Maia) exprima exact filozofia noastra mioritica (noi suntem buni, ceilalti ne pedepsesc si asta ne este soarta) pe care nu cred ca generatia tinara o mai impartaseste. Soarta noastra este in miinile noastre. Nu trebuie exagerat cu cit se imbogatesc altii pe seama noastra ("jefuiti" - Mihai, "camatarie, Nutu camataru e mic copil" - Sorin, "camatari verosi, cu acte in regula" gd200902 etc). De ce noi toti nu ne propunem si nu ne ambitionam sa devenim o "tara civilizata"? Stiati ca, Coreea de Sud este in Grupul 20 (tari dezvoltate) cind erau "sarantoci" dupa al 2-lea razboi mondial? Avem la indeminaa "convergenta reala" in UE.

Am vrut sa termin pe un ton optimist. Stiu ca nu le-am raspuns tutror si imi cer scuze. Ma ofer sa gazduiesc o discutie mai detaliata, fata in fata, cu voi toti si cu altii care au opinii si pe care le putem schimba. Dati-mi de veste. Insistati si lamuriti-va. Nu faceti nimic fara sa intelegeti complet,

Si va multumesc tuturor.