Premierul Boc sacrifică şase miniştri pentru a rămâne la guvernare. Surpriza: destrămarea tripletei Blaga-Videanu-Berceanu

Cine vine

Finanţe: Gheorghe Ialomiţianu (51 de ani)

• Gheorghe Ialomiţianu a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai şi are mai multe "atestate" de la Institutul Internaţional de Administraţie Publică din Paris, de la Direcţia de Control Fiscal Est-Franţa, de la Direcţia de Taxe din Suedia.
• În perioada 1997-2008 a lucrat la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov, fiind director general şi apoi director executiv adjunct, cunoscând astfel îndeaproape legislaţia fiscală şi problemele legate de aplicarea acesteia.
• Este şi vicepreşedinte al Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili.
• Din 2008 este deputat PDL ales la Braşov. Are funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.
• Ca parlamentar a avut 112 luări de cuvânt în plen în 52 de şedinţe.
• În ultimele luni el a avut o serie de apariţii în presă cu explicaţii privind măsurile de austeritate luate de executiv - tăierile de salarii şi majorarea TVA.

Economie: Ion Ariton (54 de ani)

• Ion Ariton este din 2008 preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Senat şi, potrivit informaţiilor din presă, poate fi considerat un apropiat al lui Vasile Blaga, unul dintre cei mai puternici oameni din PDL.
• Este absolvent al Universităţii din Timişoara, Facultatea de Ştiinţe Economice. A lucrat timp de zece ani în Petrom în perioada 1993-2003, când a ocupat mai multe funcţii în cadrul sucursalei din Sibiu. În perioada 2005-2007 a ocupat funcţia de prefect al Sibiului.
• Ariton preia după plecarea lui Videanu unul dintre cele mai valoroase portofolii ministeriale, având în subordine companii de miliarde de euro precum Hidroelectrica sau Romgaz.
• Ariton vine într-un moment de răscruce pentru sectorul energetic care trece printr-o amplă restructurare. Înfiinţarea celor două companii energetice, dacă acest proiect mai rămâne valabil, listarea unor companii la bursă, restructurarea CNH şi a Termoelectrica, marile proiecte de interconectare sau reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sunt doar câteva dintre problemele cu care se va confrunta noul ministru.

Transporturi: Anca Boagiu (42 de ani)

• Anca Boagiu, 42 de ani, cunoscută drept unul dintre apropiaţii lui Traian Băsescu, a fost cel mai tânăr ministru al României după cel de-al Doilea Război Mondial, după ce a preluat în 2000 portofoliul Transporturilor la numai 32 de ani.
• Boagiu i-a urmat în funcţie chiar lui Traian Băsescu, cel care a demisionat în iunie 2000 pentru a deveni primar general al Capitalei. De fapt Boagiu îi datorează cariera lui Băsescu, cel care a adus-o în Ministerul Transporturilor promovând-o apoi ca şef a Programelor Mondiale PSAL. Primul mandat al actualului senator PDL a fost însă extrem de scurt, respectiv de doar şase luni.
• Ulterior, în perioada 22 august 2005 - 5 aprilie 2007 Boagiu a făcut din nou parte din Guvernul condus de Călin-Popescu Tăriceanu în calitate de ministru al integrării europene.
• În prezent, este senator şi vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului. Ea a absolvit în 1995 Facultea de Construcţii, secţia hidrotehnică, din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa.

Agricultură: Valeriu Tabără (61 de ani)

• Valeriu Tabără a mai fost ministru al agriculturii în guvernul Văcăroiu, între august 1994 şi septembrie 1996, când PUNR (formaţiune naţionalistă condusă de Gheorghe Funar), al cărui vicepreşedinte era, a intrat la guvernare cu PDSR (actualul PSD), alături de alte trei partide naţionalist-socialiste - Partidul România Mare (PRM) şi Partidul Socialist al Muncii (PSM) - formând o alianţă ce avea să intre în istorie sub numele de "Patrulaterul Roşu".
• După ce "Patrulaterul Roşu" s-a destrămat, Tabără şi-a continuat cariera politică în PUNR, partid dispărut după unirea cu PRM: a fost preşedinte al acestui partid din 1997 până în 2001.
• Abia în 2002 Tabără s-a înscris în PD Timiş.
• A fost deputat din 1992 până în 2000, apoi consilier judeţean. A devenit din nou deputat pe listele PDL, la ultimele alegeri, şi acum, iată, din nou ministru.
• Tabără este doctor în agronomie, titlu pe care l-a obţinut în 1984 după ce, în 1973, absolvise Facultatea de Agronomie Timişoara.

Muncă: Nelu Ioan Botiş (43 de ani)

• Deputatul bistriţean Ioan Nelu Botiş s-a născut pe 1 mai 1967 la Lupeni, judeţul Hunedoara.
• În 1991 a absolvit Facultatea Politehnică din Cluj-Napoca. Are un master în studii europene la Universitatea Babeş-Bolyai din acelaşi oraş, iar în prezent este doctorand în inginerie.
• Potrivit unei publicaţii locale, Botiş a lucrat ca inginer la Combinatul de Utilaj Greu (CUG) din Cluj-Napoca la începutul carierei.
• Mai târziu, în perioada 2001-2004, a avut un mandat de viceprimar al Bistriţei.
• Până în 2008, Botiş a condus timp de patru ani Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă din Bistriţa.
• Actualul membru al PDL a intrat în politică în 2001 în PSD, unde a rămas trei ani.
• El este vicepreşedinte al Comisiei pentru Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaţilor.

Comunicaţii: Valerian Vreme

• Este deputat PDL şi are 47 de ani.
• A fost, iniţial, membru PNL plecând la PD în 1997.
• A absolvit Facultatea de Electortehnică, secţia automatizări şi calculatoare, din Iaşi.
• Este specialist în calculatoare, având mai multes tdudii de specialitate în străinătate, la Londra şi Paris.
• Înainte de a fi deputat a fost consilier judeţean la Bacău şi colsilier local la Oneşti.

Cine pleacă

Sebastian Vlădescu - relaţie dificilă cu premierul Boc

După mai puţin de nouă luni, Sebastian Vlădescu şi-a încheiat ieri mandatul de ministru de finanţe în guvernul Boc, în contextul remanierii mai multor miniştri în urma deciziei politice luate la nivelul PDL.

Vlădescu a confirmat pentru ZF plecarea sa din guvern. El şi-a început mandatul în decembrie 2009 în postura de tehnocrat susţinut de PDL. De fapt, percepţia formată pe piaţă a fost că Vlădescu a avut de fapt sprijinul preşedintelui Traian Băsescu. Încă de la început, a avut o relaţie dificilă cu premierul Emil Boc, care s-a tensionat puternic mai ales după ce şi-a anunţat opţiunea pentru introducerea unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor. Vlădescu rămâne însă ministrul de finanţe care a majorat TVA la 24%, deşi a spus că a fost împotriva acestei măsuri pe care a considerat-o "o mare eroare economică".

Una dintre măsurile cele mai importante a fost ordonanţa de combatere a evaziunii fiscale. Încă de la începutul mandatului el a vorbit despre necesitatea impozitării tuturor pensiilor sau despre impozitul pe averea vizibilă, însă proiectele nu au avansat la nivelul deciziei politice.

Recent, Vlădescu a anunţat intenţia de a lista pe bursă pachete minoritare din CEC Bank şi Loteria Naţională. De asemenea, este deja în pregătire un program de finanţare externă de 7 mld. euro pe următorii trei ani. El a mai fost ministru de finanţe în Cabinetul Tăriceanu, conducând procedura de privatizare a BCR cu Erste Group. Răzvan Voican

Adriean Videanu, campion la promisiuni

A preluat portofoliul de la Ministerul Economiei la sfârşitul anului 2008, după ce în perioada 2005-2008 a ocupat funcţia de primar general al Capitalei. Unul dintre cele mai cunoscute proiecte ale mandatului său este restructurarea sistemului naţional de producţie a energiei electrice prin reorganizarea marilor producători de stat în două companii gigant capabile să atragă finanţări şi să iasă pe pieţele internaţionale.

Deşi proiectul trebuia să fie funcţional de la jumătatea acestui an, înfiinţarea celor două companii de stat ar urma să aibă loc la începutul anului viitor. Mulţi specialişti spun că dacă şi această reorganizare a sistemului energetic nu va fi dusă la capăt, România ar putea să se transforme într-un importator de energie. Videanu a mai spus într-un interviu acordat ZF că anul acesta ar urma să fie listate pe Bursă pachete suplimentare din Transgaz şi Transelectrica, iar în 2011 ar urma Romgaz.

Ministrul a precizat de mai multe ori că-şi doreşte management privat la companiile din portofoliul ministerului, dar de la venirea sa mai toţi directorii au fost schimbaţi cu membri ai PDL. La finalul mandatului său însă, niciunul dintre aceste proiecte majore nu este finalizat, iar cele preluate de Videanu de la predecesorii săi nu sunt pe linia de sosire, printre acestea numărându-se şi începerea construcţiilor la reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, cel mai mare proiect de investiţii din România. Roxana Petrescu

Radu Berceanu sau dezastrul din infrastructură

Cu o zi înainte de a fi schimbat din funcţie, Radu Berceanu, unul dintre cei mai puternici oameni din PDL, ieşea într-o conferinţă de presă să anunţe că, până la finele anului, va lansa licitaţii pentru infrastructură de 3 mld. euro şi că, după lansarea licitaţiilor, contractele vor fi semnate rapid. Era însă prea târziu.

Reproşurile şefului statului, Traian Băsescu, legate de faptul că Transporturile nu au atras niciun ban din fonduri europene (statisticile arată că Ministerul Transporturilor a cheltuit doar 1,7% din cele peste patru miliarde de euro alocate de UE infrastructurii de transport), par să fi cântărit însă mai greu. Rezilierea contractului pentru autostrada Comarnic-Braşov rămâne unul dintre eşecurile majore ale Guvernului, în frunte cu ministrul de resort.

De asemenea, un alt eşec al lui Berceanu este legat de starea dezastruoasă în care se află căile ferate şi căile rutiere, cu toate că Transporturile au beneficiat în ultimii patru ani de 13 miliarde de euro de la buget. Puternic nu numai în judeţul său, Dolj, ci şi în partid, Berceanu a ajuns în Parlament la ultimele alegeri în ciuda faptului că pierduse şefia Consiliului Judeţean Dolj la alegerile locale din 2008.

Din Parlament nu a mai fost decât un pas până a ajunge în fruntea Ministerului Transporturilor, minister pe care îl mai gestionase deja. Mirabela Tiron

Fermierii: Ministerul, un pantof cu număr prea mare pentru Mihail Dumitru

Dup nouă luni de mandat, ministrul agriculturii Mihail Dumitru este caracterizat ca fiind "şters, lipsit de personalitate şi depăşit de situaţie" de către oamenii din agricultură, lipsa comunicării între autorităţi şi asociaţiile profesionale din domeniu fiind unul dintre principalele motive care l-au pus pe acesta într-o lumină defavorabilă.

Prima greşeală a lui Dumitru a fost, în opinia specialiştilor, faptul că a susţinut un buget mai mare pentru agricultură, iar la rectificarea bugetară, când s-au tăiat bani de la agricultură, nu a avut nimic de obiectat. Dumitru nu a reuşit să contracareze astfel efectele negative produse de tăierea ajutoarelor de stat, în valoare de 3,4 mld. lei (0,8 mld. euro) la nivelul lui 2009. Deputatul PDL Valeriu Tabără, căruia premierul Emil Boc i-a propus funcţia de ministru al agriculturii spune însă că mandatul lui Dumitru s-a desfăşurat într-un moment dificil.

Nemulţumirile sectorului agricol faţă de Dumitru se îndreaptă şi spre lipsa unui dialog real cu Uniunea Europeană, din care să rezulte o suplimentare a subvenţiilor, în condiţiile în care României i s-a interzis să mai acorde ajutoare de stat producătorilor agricoli începând cu acest an. În februarie, bugetul nu permitea mai mult de 300 mil. lei (71.000 de euro) pentru noile ajutoare. Iniţial au fost propuse13 forme de sprijin, dar Dumitru a anunţat că din cauza restricţiilor bugetare nu poate permite decât şase în acest an. Cristina Stoian

Mihai Şeitan, ministrul muncii şi campionul contradicţiilor

Niciunul dintre miniştrii Cabinetului Boc 4, cu excepţia lui Sebastian Vlădescu, fostul ministru al finanţelor, nu a fost mai contestat decât ministrul muncii Mihai Şeitan. Specialist în legislaţia pensiilor, el lucrase multă vreme în Ministerul Muncii până a i se propune funcţia de ministru în urmă cu nici nouă luni - o carieră închisă rapid după lungii ani - peste 10 - pe care i-a petrecut la Ministerul Muncii.

Nemulţumirile faţă de Şeitan au început să apară odată cu numirea sa în funcţie şi sunt legate de declaraţiile contradictorii pe care le-a făcut de la o zi la alta.

Alături de Vlădescu, este unul dintre miniştrii căruia premierul Boc le-a cerut să nu mai vorbească public pentru că fac Guvernul de râs prin contradicţiile pe care le exprimă.

Primul lui mare "succes" de public a fost în iarnă şi a fost legat de contradicţiile exprimate pe marginea legii salarizării unitare. Faptul că această lege trebuie modificată arată eşecul ministrului. Valoarea punctului de pensie, schimbarea legislaţiei muncii, schimbarea legii pensiilor - acte normative controversate - sunt "opere capitale" ale ministrului Şeitan.

Ultima controversă în care a fost implicat este legată de impozitarea drepturilor de autor când, aşa cum îşi fidelizase publicul, s-a contrazis de nenumărate ori. Iulian Anghel

Ministrul comunicaţiilor Gabriel Sandu lasă puţine în urmă

Gabriel Sandu, un economist care a fost propulsat de PDL în decembrie 2008 în funcţia de ministru al comunicaţiilor, lasă în urmă puţine proiecte finalizate la capătul a 20 de luni de mandat, dar are meritul de a fi adus în prim-planul dezbaterii publice importanţa informatizării statului după patru ani pierduţi în perioada cabinetului Tăriceanu.

Deşi venea din industria mobilei şi agricultură, Sandu a enunţat corect numeroasele probleme din sistemele IT&C ale administraţiei publice, pe care şi-a propus să le rezolve printr-un program denumit eRomânia. Demnitarul PDL nu a reuşit însă să devină mâna forte a administraţiei în ce priveşte proiectele IT&C, fiecare minister continuându-şi propriile proiecte de informatizare, şi a revenit de atât de multe ori asupra termenelor de realizare pentru diferite proiecte încât credibilitatea instituţiei a avut de suferit.

Gabriel Sandu lasă în urmă şi o situaţie complicată financiar a celor două companii de stat aflate în subordine: Poşta Română şi SN Radiocomunicaţii. De asemenea, viitorul ministru trebuie să rezolve două alte probleme sensibile, rămase în coadă de peşte: tranziţia la televiziunea digitală - abandonată brusc la câteva săptămâni înainte de start şi strategia de sprijinire a dezvoltării internetului de mare viteză - rămasă un simplu document de arhivă. Adrian Seceleanu