Topul celor mai mari angajatori pe judeţe: în ce oraş îşi mai pot găsi românii un loc de muncă
Bucureştiul şi judeţul Ilfov rămân principalele centre de forţă
de muncă în care românii mai pot migra pentru a-şi găsi de lucru,
însă companiile mari din judeţe precum Argeş, Gorj sau Dolj - ţinta
investitorilor în domeniul industrial - şi-au majorat semnificativ
numărul de angajaţi în ultimii ani. Deşi salariile din provincie
sunt de cele mai multe ori mai mici faţă de cele din Capitală, o
siguranţă mai mare a locurilor de muncă se poate regăsi în oraşe
precum Cluj sau Timişoara, în care cele mai mari companii şi-au
păstrat un număr mediu de angajaţi, eliminând astfel pericolele pe
care le-ar presupune o eventuală închidere a activităţii.
Cei mai mari 300 de angajatori din România au împreună 800.000 de
angajaţi, iar peste jumătate dintre aceştia fac parte din efectivul
de personal al celor mai mari cinci companii din fiecare judeţ, cu
peste 1.000 de angajaţi, potrivit datelor de la Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului (ONRC).
Primii zece angajatori români care au sediul social înregistrat în
Bucureşti - companii precum Poşta Română, Romtelecom, BCR, OMV
Petrom sau Kaufland - au împreună peste 166.000 de salariaţi, cu
mult peste efectivul total de salariaţi pe care îl are un oraş
precum Suceava, unde există aproximativ 100.000 de salariaţi.
Totodată, investiţiile în domeniul industrial din provincie -
Arcelor Mittal Galaţi, Automobile Dacia sau Johnson Controls- au
făcut ca mii de români să se specializeze în acest domeniu pentru a
putea lucra în cadrul unei companii din oraşul natal sau chiar să
se relocheze în interes de serviciu în aceste zone ale ţării.
"În centre precum Galaţi, Argeş sau Gorj sunt preponderente
angajările în companii mari de stat sau foste companii de stat care
au rămas încă cu un număr semnificativ de angajaţi şi de posturi.
Companiile cu cei mai mulţi angajaţi din aceste oraşe, cum este
ArcelorMittal Galaţi, de exemplu, se bazează pe industrii cu
tradiţie în zonă, pentru care există şi centre educaţionale
specifice. Numărul crescut de angajări pentru aceste oraşe se
datorează în ultima perioadă şi revenirii industriei, după o
perioadă mai puţin bună", este de părere Mihaela Bădan,
recruitment&selection consultant în cadrul companiei de
consultanţă în resurse umane Catalyst Solutions, care oferă şi
servicii de recrutare.
Cei mai mari au concediat cel mai mult anul
trecut
Niciunul din cei mai mari angajatori din fiecare judeţ nu a făcut
peste 1.000 de angajări anul trecut, în condiţiile în care
recrutările din anii trecuţi făcute de companii precum BRD- Groupe
Société Générale sau grupul Metro depăşeau cu mult această
cifră.
Companiile s-au văzut nevoite să-şi îngheţe bugetele de recrutare
şi chiar să facă disponibilizări pentru a-şi menţine afacerile
măcar pe linia de plutire şi nu neapărat profitabile. Printre
"campionii" concedierilor din topul celor mai mari companii în
funcţie de numărul de angajaţi de anul trecut se numără companii
precum ArcelorMittal Galaţi, care a renunţat la peste 2.600 de
salariaţi, Lisa Draxlmaier Autopart, care a înregistrat cu peste
2.000 de salariaţi mai puţini în 2009, dar şi Alro, E.On Gaz
Distribuţie, Flextronics România, Arabesque, Romtelecom, Romsilva
sau CFR Marfă, care au avut pe statele de plată cu cel puţin 1.000
de salariaţi mai puţini anul trecut decât în 2008.
Reducerea de costuri prin concediere însă nu are însă rezultate
imediate, având în vedere tot procedeul birocratic pe care îl
presupune concedierea colectivă, respectarea prevederilor din
contractele colective de muncă sau acordarea de salarii
compensatorii.
Clujul şi Timişoara, oraşele cu joburi mai
sigure
Clujul şi Timişoara, două din oraşele preferate de investitorii din
zona IT şi outsourcing în ultimii ani, par a fi oraşele cu cele mai
sigure joburi pe timp de criză, întrucât cei mai mari angajatori
din aceste zone au păstrat un număr mediu de angajaţi şi nici nu au
făcut prea multe disponibilizări anul trecut.
Spre exemplu, primii cinci mari angajatori din Cluj au împreună
16.000 de angajaţi, după ce anul trecut au renunţat la 1.800 de
angajaţi. Comparativ, primii cinci angajatori din Bucureşti aveau
anul trecut 19.000 de salariaţi, după ce au făcut peste 3.000 de
concedieri faţă de 2008.
"Am făcut foarte multe angajări în Cluj în ultima perioadă,
companiile din outsourcing au angajat sute sau chiar mii de oameni.
Una din specificităţile Clujului este aceea de a avea companii cu
număr mediu de angajaţi, de 500- 800 de salariaţi. O regulă
economică spune că e mai bine să ai mai multe companii cu un număr
mai mic de angajaţi decât să ai una mare, care, în cazul în care se
închide, să lase mii de oameni pe drumuri", susţine Ovidiu
Vâlceanu, managerul firmei cu activităţi de recrutare, selecţie şi
consultanţă în resurse umane Sales Consulting din Cluj.
Astfel, prin recrutările realizate şi anunţate de companii precum
Emerson sau Genpact, Clujul devine cel mai puternic centru de
outsourcing din ţară după Bucureşti, odată ce companiile continuă
să investească într-un oraş care este totodată şi un centru
universitar recunoscut pentru formarea de absolvenţi de limbi
străine.
"Numărul de angajaţi din outsourcing va creşte, la fel cum se va
întâmpla şi în industria IT. Clujul urmează traiectoria
Bucureştiului din anii trecuţi, când Accenture sau Genpact făceau
sute de recrutări. În ceea ce priveşte nivelul salarial oferit,
acesta a fost echilibrat de criză, astfel încât pentru un job de
început în outsourcing companiile nu oferă mai mult de 1.000- 1.200
de lei net pe lună", mai spune Vâlceanu.
Pe lângă Cluj, şi Iaşiul este un centru universitar în care se
formează forţă de muncă calificată, în domenii la mare căutare,
precum
IT-ul.
"Există un pericol pentru cei care lucrează într-un oraş cu forţă
de muncă concentrată în câteva companii mari. În ultimii douăzeci
de ani au existat situaţii în care disponibilizările masive dintr-o
companie să crească simţitor rata şomajului în zona respectivă, iar
surplusul de forţă de muncă să nu poată fi absorbit de celelalte
companii. Atunci mulţi s-au orientat către iniţative private, care
au supravieţuit sau nu în timp", mai spune Bădan.
Doar salariile de top din provincie se pot compara cu cele
din Bucureşti
Salariul pe care îl primesc angajaţii din managementul companiilor
care au sediul în Bucureşti rămâne în continuare mai mare decât cel
al managerilor din provincie, deşi diferenţele au început încă de
anul trecut să se mai estompeze.
Dacă anul trecut salariile angajaţilor din top managementul
companiilor din Capitală erau cu 30% mai mari decât cele ale
angajaţilor de pe aceeaşi funcţie din oraşele mari, precum Cluj sau
Timişoara, în prezent diferenţele salariale sunt, în general, de
20%, potrivit celui mai recent studiu salarial realizat în acest an
de gigantul în resurse umane Mercer.
"Bucureştiul deţine în continuare supremaţia în ceea ce priveşte
niveluri salariale, fiind urmat de Cluj, Timişoara, Sibiu sau
Braşov, unde numai punctual se poate spune că există salarii
comparabile cu cele din Capitală. Spre exemplu, am întâlnit un caz
în care un director de fabrică din teritoriu să încaseze un salariu
net de 5.000 de euro pe lună, la fel ca un executiv de pe aceeaşi
funcţie din Bucureşti", spune Sorin Roibu, managing partner al
firmei de executive search şi consultanţă în resurse umane Arthur
Hunt România.
Însă nu se poate spune acelaşi lucru despre salariile obţinute de
cei care au poziţii mai joase, cum ar fi cea de CFO, întrucât, cu
cât se coboară în ierarhie, cu atât diferenţele salariale oferite
în provincie faţă de Capitală sunt tot mai mari.
Cei angajaţi nu vor o schimbare, cei concediaţi nu-şi caută de
lucru
Recrutările se fac mai dificil în această perioadă, întrucât
companiile, deşi au o plajă mult mai mare de candidaţi faţă de anii
anteriori, nu reuşesc să găsească profilul de angajat căutat pentru
poziţiile pe care le au deschise. Mai ales în cazul poziţiilor de
management, recrutarea este şi mai dificilă, odată ce mai puţin de
10% din angajaţi sunt dispuşi să-şi schimbe locul de muncă.
"Pe lângă faptul că nu vor să-şi schimbe locul de muncă, ei refuză
noi oportunităţi de carieră şi din cauză că salariile sunt mai mici
decât cele oferite în 2009. Încă se mai caută ingineri, în
industria energetică sau automotive se mai fac anagajări, mai ales
în Cluj şi Prahova", mai spune Roibu.
Pe de altă parte, specialiştii în resurse umane spun că abia la
finele acestui an românii care au fost concediaţi vor resimţi
impactul psihologic cel mai mare pe care îl are criza asupra
oamenilor.
"Peste 90% dintre cei care au fost disponibilizaţi - mai ales cei
din construcţii - nu şi-au căutat activ un loc de muncă, cei mai
mulţi preferă să trăiască o perioadă din salariile compensatorii şi
din ajutorul de şomaj. Acum încep să se termine banii celor
disponibilizaţi anul trecut, iar ei vor simţi mai mult ca niciodată
efectele crizei", explică Vâlceanu.î
Bucureşti
n Număr de locuitori: 1.943.981
n Rata şomajului în luna iulie: 2,68%
n Salariul mediu net: 456 euro
n Cine mai face angajări: Hewlett-Packard, Genpact, IBM, Microsoft,
Oracle, Coca-Cola, Michelin, H&M, Computer Generated Solutions,
TotalSoft
Cluj
n Număr de locuitori: 691.989
n Rata şomajului în luna iulie: 5,79%
n Salariul mediu net: 350 euro
n Cine mai face angajări: Genpact, ING, Bombardier, Samsung,
Emerson, Sykes
Timiş
n Număr de locuitori: 674.533
n Rata şomajului în luna iulie: 4,18%
n Salariul mediu net: 315 euro
n Cine mai face angajări: Wipro, Continental Automotive,
P&G
Iaşi
n Număr de locuitori: 826.552
n Rata şomajului în luna iulie: 7,58%
n Salariul mediu net: 319 euro
n Cine mai face angajări: Amazon
Sibiu
n Număr de locuitori: 423.606
n Rata şomajului în luna iulie: 6,29%
n Salariul mediu net: 347 euro
Braşov
n Număr de locuitori: 596.642
n Rata şomajului în luna iulie: 8,1%
n Salariul mediu net: 317 euro
n Cine mai face angajări: Eldon, Computer Generated Solutions
Notă: La nivel naţional, rata şomajului la finele lunii iulie a
fost de 7,43%, corespunzătoare unui număr total de 680.000 de
şomeri
Sursa: ANOFM, INS, CNP, site-urile de recrutare