Topul celor mai mari angajatori pe judeţe: în ce oraş îşi mai pot găsi românii un loc de muncă

Autor: Adelina Mihai 05.09.2010

Bucureştiul şi judeţul Ilfov rămân principalele centre de forţă de muncă în care românii mai pot migra pentru a-şi găsi de lucru, însă companiile mari din judeţe precum Argeş, Gorj sau Dolj - ţinta investitorilor în domeniul industrial - şi-au majorat semnificativ numărul de angajaţi în ultimii ani. Deşi salariile din provincie sunt de cele mai multe ori mai mici faţă de cele din Capitală, o siguranţă mai mare a locurilor de muncă se poate regăsi în oraşe precum Cluj sau Timişoara, în care cele mai mari companii şi-au păstrat un număr mediu de angajaţi, eliminând astfel pericolele pe care le-ar presupune o eventuală închidere a activităţii.
Cei mai mari 300 de angajatori din România au împreună 800.000 de angajaţi, iar peste jumătate dintre aceştia fac parte din efectivul de personal al celor mai mari cinci companii din fiecare judeţ, cu peste 1.000 de angajaţi, potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Primii zece angajatori români care au sediul social înregistrat în Bucureşti - companii precum Poşta Română, Romtelecom, BCR, OMV Petrom sau Kaufland - au împreună peste 166.000 de salariaţi, cu mult peste efectivul total de salariaţi pe care îl are un oraş precum Suceava, unde există aproximativ 100.000 de salariaţi.
Totodată, investiţiile în domeniul industrial din provincie - Arcelor Mittal Galaţi, Automobile Dacia sau Johnson Controls- au făcut ca mii de români să se specializeze în acest domeniu pentru a putea lucra în cadrul unei companii din oraşul natal sau chiar să se relocheze în interes de serviciu în aceste zone ale ţării.
"În centre precum Galaţi, Argeş sau Gorj sunt preponderente angajările în companii mari de stat sau foste companii de stat care au rămas încă cu un număr semnificativ de angajaţi şi de posturi. Companiile cu cei mai mulţi angajaţi din aceste oraşe, cum este ArcelorMittal Galaţi, de exemplu, se bazează pe industrii cu tradiţie în zonă, pentru care există şi centre educaţionale specifice. Numărul crescut de angajări pentru aceste oraşe se datorează în ultima perioadă şi revenirii industriei, după o perioadă mai puţin bună", este de părere Mihaela Bădan, recruitment&selection consultant în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Catalyst Solutions, care oferă şi servicii de recrutare.

Cei mai mari au concediat cel mai mult anul trecut

Niciunul din cei mai mari angajatori din fiecare judeţ nu a făcut peste 1.000 de angajări anul trecut, în condiţiile în care recrutările din anii trecuţi făcute de companii precum BRD- Groupe Société Générale sau grupul Metro depăşeau cu mult această cifră.
Companiile s-au văzut nevoite să-şi îngheţe bugetele de recrutare şi chiar să facă disponibilizări pentru a-şi menţine afacerile măcar pe linia de plutire şi nu neapărat profitabile. Printre "campionii" concedierilor din topul celor mai mari companii în funcţie de numărul de angajaţi de anul trecut se numără companii precum ArcelorMittal Galaţi, care a renunţat la peste 2.600 de salariaţi, Lisa Draxlmaier Autopart, care a înregistrat cu peste 2.000 de salariaţi mai puţini în 2009, dar şi Alro, E.On Gaz Distribuţie, Flextronics România, Arabesque, Romtelecom, Romsilva sau CFR Marfă, care au avut pe statele de plată cu cel puţin 1.000 de salariaţi mai puţini anul trecut decât în 2008.
Reducerea de costuri prin concediere însă nu are însă rezultate imediate, având în vedere tot procedeul birocratic pe care îl presupune concedierea colectivă, respectarea prevederilor din contractele colective de muncă sau acordarea de salarii compensatorii.

Clujul şi Timişoara, oraşele cu joburi mai sigure

Clujul şi Timişoara, două din oraşele preferate de investitorii din zona IT şi outsourcing în ultimii ani, par a fi oraşele cu cele mai sigure joburi pe timp de criză, întrucât cei mai mari angajatori din aceste zone au păstrat un număr mediu de angajaţi şi nici nu au făcut prea multe disponibilizări anul trecut.
Spre exemplu, primii cinci mari angajatori din Cluj au împreună 16.000 de angajaţi, după ce anul trecut au renunţat la 1.800 de angajaţi. Comparativ, primii cinci angajatori din Bucureşti aveau anul trecut 19.000 de salariaţi, după ce au făcut peste 3.000 de concedieri faţă de 2008.
"Am făcut foarte multe angajări în Cluj în ultima perioadă, companiile din outsourcing au angajat sute sau chiar mii de oameni. Una din specificităţile Clujului este aceea de a avea companii cu număr mediu de angajaţi, de 500- 800 de salariaţi. O regulă economică spune că e mai bine să ai mai multe companii cu un număr mai mic de angajaţi decât să ai una mare, care, în cazul în care se închide, să lase mii de oameni pe drumuri", susţine Ovidiu Vâlceanu, managerul firmei cu activităţi de recrutare, selecţie şi consultanţă în resurse umane Sales Consulting din Cluj.
Astfel, prin recrutările realizate şi anunţate de companii precum Emerson sau Genpact, Clujul devine cel mai puternic centru de outsourcing din ţară după Bucureşti, odată ce companiile continuă să investească într-un oraş care este totodată şi un centru universitar recunoscut pentru formarea de absolvenţi de limbi străine.
"Numărul de angajaţi din outsourcing va creşte, la fel cum se va întâmpla şi în industria IT. Clujul urmează traiectoria Bucureştiului din anii trecuţi, când Accenture sau Genpact făceau sute de recrutări. În ceea ce priveşte nivelul salarial oferit, acesta a fost echilibrat de criză, astfel încât pentru un job de început în outsourcing companiile nu oferă mai mult de 1.000- 1.200 de lei net pe lună", mai spune Vâlceanu.
Pe lângă Cluj, şi Iaşiul este un centru universitar în care se formează forţă de muncă calificată, în domenii la mare căutare, precum
IT-ul.
"Există un pericol pentru cei care lucrează într-un oraş cu forţă de muncă concentrată în câteva companii mari. În ultimii douăzeci de ani au existat situaţii în care disponibilizările masive dintr-o companie să crească simţitor rata şomajului în zona respectivă, iar surplusul de forţă de muncă să nu poată fi absorbit de celelalte companii. Atunci mulţi s-au orientat către iniţative private, care au supravieţuit sau nu în timp", mai spune Bădan.

Doar salariile de top din provincie se pot compara cu cele din Bucureşti

Salariul pe care îl primesc angajaţii din managementul companiilor care au sediul în Bucureşti rămâne în continuare mai mare decât cel al managerilor din provincie, deşi dife­renţele au început încă de anul trecut să se mai estompeze.
Dacă anul trecut salariile angajaţilor din top managementul companiilor din Capitală erau cu 30% mai mari decât cele ale angajaţilor de pe aceeaşi funcţie din oraşele mari, precum Cluj sau Timişoara, în prezent diferenţele salariale sunt, în general, de 20%, potrivit celui mai recent studiu salarial realizat în acest an de gigantul în resurse umane Mercer.
"Bucureştiul deţine în continuare supremaţia în ceea ce priveşte niveluri salariale, fiind urmat de Cluj, Timişoara, Sibiu sau Braşov, unde numai punctual se poate spune că există salarii comparabile cu cele din Capitală. Spre exemplu, am întâlnit un caz în care un director de fabrică din teritoriu să încaseze un salariu net de 5.000 de euro pe lună, la fel ca un executiv de pe aceeaşi funcţie din Bucureşti", spune Sorin Roibu, managing partner al firmei de executive search şi consultanţă în resurse umane Arthur Hunt România.
Însă nu se poate spune acelaşi lucru despre salariile obţinute de cei care au poziţii mai joase, cum ar fi cea de CFO, întrucât, cu cât se coboară în ierarhie, cu atât diferenţele salariale oferite în provincie faţă de Capitală sunt tot mai mari.

Cei angajaţi nu vor o schimbare, cei concediaţi nu-şi caută de lucru
Recrutările se fac mai dificil în această perioadă, întrucât companiile, deşi au o plajă mult mai mare de candidaţi faţă de anii anteriori, nu reuşesc să găsească profilul de angajat căutat pentru poziţiile pe care le au deschise. Mai ales în cazul poziţiilor de management, recrutarea este şi mai dificilă, odată ce mai puţin de 10% din angajaţi sunt dispuşi să-şi schimbe locul de muncă.
"Pe lângă faptul că nu vor să-şi schimbe locul de muncă, ei refuză noi oportunităţi de carieră şi din cauză că salariile sunt mai mici decât cele oferite în 2009. Încă se mai caută ingineri, în industria energetică sau automotive se mai fac anagajări, mai ales în Cluj şi Prahova", mai spune Roibu.
Pe de altă parte, specialiştii în resurse umane spun că abia la finele acestui an românii care au fost concediaţi vor resimţi impactul psihologic cel mai mare pe care îl are criza asupra oamenilor.
"Peste 90% dintre cei care au fost disponibilizaţi - mai ales cei din construcţii - nu şi-au căutat activ un loc de muncă, cei mai mulţi preferă să trăiască o perioadă din salariile compensatorii şi din ajutorul de şomaj. Acum încep să se termine banii celor disponibilizaţi anul trecut, iar ei vor simţi mai mult ca niciodată efectele crizei", explică Vâlceanu.î

Bucureşti
n Număr de locuitori: 1.943.981
n Rata şomajului în luna iulie: 2,68%
n Salariul mediu net: 456 euro
n Cine mai face angajări: Hewlett-Packard, Genpact, IBM, Microsoft, Oracle, Coca-Cola, Michelin, H&M, Computer Generated Solutions, TotalSoft
Cluj
n Număr de locuitori: 691.989
n Rata şomajului în luna iulie: 5,79%
n Salariul mediu net: 350 euro
n Cine mai face angajări: Genpact, ING, Bombardier, Samsung, Emerson, Sykes
Timiş
n Număr de locuitori: 674.533
n Rata şomajului în luna iulie: 4,18%
n Salariul mediu net: 315 euro
n Cine mai face angajări: Wipro, Continental Automotive, P&G
Iaşi
n Număr de locuitori: 826.552
n Rata şomajului în luna iulie: 7,58%
n Salariul mediu net: 319 euro
n Cine mai face angajări: Amazon
Sibiu
n Număr de locuitori: 423.606
n Rata şomajului în luna iulie: 6,29%
n Salariul mediu net: 347 euro
Braşov
n Număr de locuitori: 596.642
n Rata şomajului în luna iulie: 8,1%
n Salariul mediu net: 317 euro
n Cine mai face angajări: Eldon, Computer Generated Solutions
Notă: La nivel naţional, rata şomajului la finele lunii iulie a fost de 7,43%, corespunzătoare unui număr total de 680.000 de şomeri
Sursa: ANOFM, INS, CNP, site-urile de recrutare