Şeful Erste: S-a ajuns ca oamenii să vrea să-i vadă pe bancheri direct spânzuraţi

Autor: Razvan Voican 06.09.2010

Până acum o vreme oamenii ar fi vrut să-i vadă pe bancheri biciuţi în public, bătuţi cu pietre şi apoi spânzuraţi, dar deja nu mai au răbdare nici cu partea cu biciuirea şi vor să fie spân­zuraţi imediat, descrie Andreas Treichl, CEO al Erste Group, în stilul său carac­te­ris­tic, criza de imagine şi credibilitate cu care se con­fruntă profesia bancară la nivel internaţional.

"Cred că trebuie să ne gândim de ce sun­tem atât de blamaţi şi de ce oamenii vor să-i vadă pe bancheri suferind cu adevărat", a spus şeful Erste (gru­pul austriac care controlează BCR) la un se­mi­nar la care a par­ticipat ală­turi de guver­na­torii băn­cilor cen­trale din Austria şi Cehia.
El şi-a exprimat îngri­jo­rarea faţă de imaginea pu­bli­că dezastruoasă pe care o au bancherii în ul­tima vre­me şi a con­tinuat să sus­ţină că tre­buie fă­cută di­fe­ren­ţie­rea în­tre ma­rile bănci de in­ves­tiţii din SUA şi Marea Bri­tanie - pe care le consi­de­ră principalele vino­vate pen­tru criza de imagine a breslei - şi băncile care au rămas aproa­pe de modelul de business clasic - atragere de depozite, acor­dare de credite.
În acest context, Treichl afir­mă că abordarea din proiectul de regu­lament Basel III privind cerin­ţe­le de ca­pital pentru bănci "este o gre­şeală mare" pen­tru că nu face distincţie între insti­tuţiile financiare care se ocupă cu inves­tiţii riscante şi cele care se concen­trează pe economisirea normală.

"Cred că facem o greşeală mare cu Basel III pentru că nu distingem suficient între tipurile de business, între ceea ce fac băncile şi ceea ce ar trebui să facă. Băncile ar trebui să revină la afacerile normale: să atragă depozite şi să dea credite. Marile bănci din SUA şi Marea Britanie care câşti­gă mai mult din investment banking decât din retailul obişnuit nu au niciun interes ca regulile Basel III să trateze diferit vechile bănci de economii, iar vocea noastră nu este destul de puternică", se plânge şeful grupului de bănci de economii fondat în 1819 şi care din 2006 controlează cea mai mare bancă din România. De ase­menea, el a reafirmat că lichiditatea rămâne factorul de­cisiv pentru supravie­ţuirea unei bănci în­tr-o perioadă de criză şi nu nivelul capitalului.
La doi ani de la prăbuşirea gigantului ame­ri­can Lehman Brothers, Treichl amin­teş­te că banca avea o rată de capital de rangul 1 de 11% şi totuşi nu a făcut faţă, adică nu lipsa de ca­pital a antrenat criza economică globală.
Dincolo de probleme de reglementare, el con­stată că bancherii au devenit în ultima vre­me chiar mai impopulari decât politicienii şi spu­ne că industria financiară a supravieţuit mul­tor crize, pe multe le-a şi provocat, însă nici­odată bancherii nu au avut o imagine atât de proastă. Totuşi, susţine că este nedrept ca toate băncile să fie judecate în bloc. "Sunt bănci de un fel şi bănci de alt fel. Există bănci care s-au concentrat pe finanţarea compa­ni­ilor şi a clienţilor de retail din regiunile în care operea­ză şi este nedrept să fie acuzate la un loc cu băn­cile de investiţii."

Bancherii, o profesie care începe să fie hulită şi în România

Criza de imagine descrisă de Treichl este cât se poate de valabilă în această perioadă în Ro­mânia, de când Ordonanţa 50 privind con­trac­tele de credit a stârnit un adevărat scandal în care sunt implicate mai ales 4-5 bănci de pe pia­ţă şi mai multe sute de clienţi nemulţumiţi de modul în care le-au fost stabilite dobânzile la credite.
Atitudinea clienţilor s-a radicalizat şi acum ameninţă băncile cu procese pentru că se consideră nedreptăţiţi printr-o serie de clau­ze contractuale pe care le califică drept abuzive.
Zecile de comentarii postate în ultimele săp­tămâni pe site-ul ZF indică o stare de spi­rit total adversă vizavi de comunitatea bancară acu­zată de practici "cămătăreşti". Nici inter­ven­ţiile a doi dintre cei mai res­pectaţi bancheri locali - Mişu Negriţoiu şi Dan Pascariu - nu au reuşit să convingă, ob­ser­­vaţiile critice ale co­men­tatorilor revenind din diferite unghiuri de abordare.
Printre băncile afectate de scandalul iscat de stabilirea dobânzilor se numără şi BCR, membră a Erste Group, care a acordat în anii trecuţi credite cu dobândă calculată pe baza unei rate interne stabilită netransparent, adică nu aşa cum impune legislaţia actuală.
BCR şi-a invitat clienţii cu credite de retail în perioada 13 - 19 septembrie să mear­gă în su­cur­sale pentru a discuta alinierea con­tractelor la prevederile ordonanţei, principala modi­fi­care avută în vedere fiind legarea dobânzilor de indicii de referinţă cunoscuţi - ROBOR/LIBOR/EURIBOR.
Clienţii se plâng însă că perioada de nu­mai 5 zile lucrătoare în care ar tre­bui redis­cutate contractele este prea scurtă, con­stituind un nou abuz atât timp cât ordonanţa a prevăzut o pe­rioa­dă de 90 de zile pentru semnarea de acte adi­ţionale între bănci şi clienţii lor.
La sfârşitul lunii iulie, cu ocazia prezen­tă­rii re­zultatelor financiare ale grupului austriac pe semestrul I, reprezentanţii Erste nu au dorit să co­menteze situaţia clienţilor nemul­ţumiţi ai BCR, afirmând că este nevoie de lămuriri inclusiv la nivel local.