Şeful Erste: S-a ajuns ca oamenii să vrea să-i vadă pe bancheri direct spânzuraţi
Până acum o vreme oamenii ar fi vrut să-i vadă pe bancheri
biciuţi în public, bătuţi cu pietre şi apoi spânzuraţi, dar deja nu
mai au răbdare nici cu partea cu biciuirea şi vor să fie
spânzuraţi imediat, descrie Andreas Treichl, CEO al Erste Group,
în stilul său caracteristic, criza de imagine şi credibilitate
cu care se confruntă profesia bancară la nivel
internaţional.
"Cred că trebuie să ne gândim de ce suntem atât de blamaţi şi de
ce oamenii vor să-i vadă pe bancheri suferind cu adevărat", a spus
şeful Erste (grupul austriac care controlează BCR) la un seminar
la care a participat alături de guvernatorii băncilor
centrale din Austria şi Cehia.
El şi-a exprimat îngrijorarea faţă de imaginea publică
dezastruoasă pe care o au bancherii în ultima vreme şi a
continuat să susţină că trebuie făcută diferenţierea între
marile bănci de investiţii din SUA şi Marea Britanie - pe care
le consideră principalele vinovate pentru criza de imagine a
breslei - şi băncile care au rămas aproape de modelul de business
clasic - atragere de depozite, acordare de credite.
În acest context, Treichl afirmă că abordarea din proiectul de
regulament Basel III privind cerinţele de capital pentru bănci
"este o greşeală mare" pentru că nu face distincţie între
instituţiile financiare care se ocupă cu investiţii riscante şi
cele care se concentrează pe economisirea normală.
"Cred că facem o greşeală mare cu Basel III pentru că nu distingem
suficient între tipurile de business, între ceea ce fac băncile şi
ceea ce ar trebui să facă. Băncile ar trebui să revină la afacerile
normale: să atragă depozite şi să dea credite. Marile bănci din SUA
şi Marea Britanie care câştigă mai mult din investment banking
decât din retailul obişnuit nu au niciun interes ca regulile Basel
III să trateze diferit vechile bănci de economii, iar vocea noastră
nu este destul de puternică", se plânge şeful grupului de bănci de
economii fondat în 1819 şi care din 2006 controlează cea mai mare
bancă din România. De asemenea, el a reafirmat că lichiditatea
rămâne factorul decisiv pentru supravieţuirea unei bănci într-o
perioadă de criză şi nu nivelul capitalului.
La doi ani de la prăbuşirea gigantului american Lehman Brothers,
Treichl aminteşte că banca avea o rată de capital de rangul 1 de
11% şi totuşi nu a făcut faţă, adică nu lipsa de capital a
antrenat criza economică globală.
Dincolo de probleme de reglementare, el constată că bancherii au
devenit în ultima vreme chiar mai impopulari decât politicienii şi
spune că industria financiară a supravieţuit multor crize, pe
multe le-a şi provocat, însă niciodată bancherii nu au avut o
imagine atât de proastă. Totuşi, susţine că este nedrept ca toate
băncile să fie judecate în bloc. "Sunt bănci de un fel şi bănci de
alt fel. Există bănci care s-au concentrat pe finanţarea
companiilor şi a clienţilor de retail din regiunile în care
operează şi este nedrept să fie acuzate la un loc cu băncile de
investiţii."
Bancherii, o profesie care începe să fie hulită şi în
România
Criza de imagine descrisă de Treichl este cât se poate de valabilă
în această perioadă în România, de când Ordonanţa 50 privind
contractele de credit a stârnit un adevărat scandal în care sunt
implicate mai ales 4-5 bănci de pe piaţă şi mai multe sute de
clienţi nemulţumiţi de modul în care le-au fost stabilite dobânzile
la credite.
Atitudinea clienţilor s-a radicalizat şi acum ameninţă băncile cu
procese pentru că se consideră nedreptăţiţi printr-o serie de
clauze contractuale pe care le califică drept abuzive.
Zecile de comentarii postate în ultimele săptămâni pe site-ul ZF
indică o stare de spirit total adversă vizavi de comunitatea
bancară acuzată de practici "cămătăreşti". Nici intervenţiile a
doi dintre cei mai respectaţi bancheri locali - Mişu Negriţoiu şi
Dan Pascariu - nu au reuşit să convingă, observaţiile critice
ale comentatorilor revenind din diferite unghiuri de
abordare.
Printre băncile afectate de scandalul iscat de stabilirea
dobânzilor se numără şi BCR, membră a Erste Group, care a acordat
în anii trecuţi credite cu dobândă calculată pe baza unei rate
interne stabilită netransparent, adică nu aşa cum impune legislaţia
actuală.
BCR şi-a invitat clienţii cu credite de retail în perioada 13 - 19
septembrie să meargă în sucursale pentru a discuta alinierea
contractelor la prevederile ordonanţei, principala modificare
avută în vedere fiind legarea dobânzilor de indicii de referinţă
cunoscuţi - ROBOR/LIBOR/EURIBOR.
Clienţii se plâng însă că perioada de numai 5 zile lucrătoare în
care ar trebui rediscutate contractele este prea scurtă,
constituind un nou abuz atât timp cât ordonanţa a prevăzut o
perioadă de 90 de zile pentru semnarea de acte adiţionale între
bănci şi clienţii lor.
La sfârşitul lunii iulie, cu ocazia prezentării rezultatelor
financiare ale grupului austriac pe semestrul I, reprezentanţii
Erste nu au dorit să comenteze situaţia clienţilor nemulţumiţi ai
BCR, afirmând că este nevoie de lămuriri inclusiv la nivel
local.