Ce teme urgente de rezolvat au cei şase noi miniştri ai cabinetului Boc

Cei şase noi miniştri au o misiune grea în faţă: să arate că venirea lor a fost necesară şi nu o simplă mişcare pentru imagine. Ziarul Financiar a selectat principalele trei priorităţi pe care fiecare dintre cei şase noi miniştri ar trebui să le aibă în sectoarele pe care le coordonează.

Temele ministrului finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu

Construcţia bugetului pe 2011
După mai multe eşecuri ale autorităţilor şi ale FMI în estimarea evoluţiilor din economie, elaborarea bugetului pe 2011 pe nişte ipoteze valabile se anunţă drept o mare provocare. Dificultatea majoră va fi reducerea drastică a deficitului bugetar de la 6,8% la 4,4% din PIB, ceea ce ar însemna noi tăieri de cheltuieli în absenţa unei relansări economice solide care să aducă şi venituri în plus la buget. Bugetul trebuie să poată aloca şi bani pentru investiţii.

Stabilizarea politicii fiscale

Numeroasele bâlbâieli în modificarea legislaţiei fiscale au creat o percepţie de instabilitate legislativă fără precedent. Imediat după majorarea TVA, autorităţile au început să vorbească despre reducerea acesteia. Stabilirea mult aşteptatei strategii fiscale pe termen mediu - cerută şi de legea responsabilităţii fiscale - va fi crucială pentru crearea predictibilităţii cerute de mediul de business. Scade TVA, creşte cota unică, se renunţă la cota unică, cresc contribuţiile sociale - sunt întrebări care aşteaptă răspuns.

Reducerea evaziunii
Fiscul are din luna iunie un nou set de reglementări pe baza cărora să combată evaziunea. Primele rezultate au apărut la nivelul încasărilor din accize şi TVA pe iulie şi august, însă este nevoie de voinţă politică pentru menţinerea acestei direcţii şi pentru adoptarea unei legislaţii suplimentare care să atace de exemplu şi evaziunea din domeniul turismului sau din agricultură. Rămâne de văzut dacă noul ministru va promova legea impozitării "averii vizibile".

Ce are de făcut Valerian Vreme, ministrul comunicaţiilor

Proiectul eRomânia
Cele mai mari ministere şi agenţii publice din România şi-au dezvoltat fiecare baze de date proprii, care nu sunt interconectate şi nu schimbă în mod dinamic date între ele - împiedicând astfel guvernul să aibă o imagine exactă, în timp real, asupra evoluţiilor economico-sociale din ţară. Ministerul ar trebui să preia controlul tuturor proiectelor IT&C desfăşurate de stat şi să accelereze interconectarea bazelor de date ale statului, ţintă inclusă în proiectul eRomânia, lansat de fostul ministru Gabriel Sandu.

Pierderile Poştei Române şi ale Radiocom
Ambele companii de stat au venituri în scădere şi înregistrează pierderi. Radiocom, companie dependentă de încasările din contractele cu televiziunea şi radioul public, are pierderi, venituri în scădere şi datorii de 130 mil. euro, dar s-a angajat totuşi la construcţia unei noi reţele de comunicaţii, un proiect de 40 mil. euro, în condiţiile în care nu este clar dacă există şi cerere pentru serviciile care vor fi furnizate astfel.

Clarificarea strategiei statului pe internet şi TV digitală
După ce şi-a asumat iniţial obiective îndrăzneţe în dezvoltarea internetului de mare viteză şi trecerea la televiziunea digitală, Ministerul Comunicaţiilor a anunţat recent că nu ar mai vrea să aloce fonduri europene de 84 mil. euro pentru construcţia unor reţele de comunicaţii. De asemenea, trecerea la televiziunea digitală a fost anulată în ultima clipă. Ministerul ar trebui să clarifice care sunt priorităţile executivului în acest domeniu.

Trei teme mari pentru noul ministru al muncii, Ioan Nelu Botiş

Schimbarea "din temelii" a legii salarizării
Oficialii Ministerului Muncii au declarat anterior că până la sfârşitul acestui an va fi adoptată o nouă lege a salarizării în sistemul bugetar, după ce aplicarea legii intrată în vigoare la începutul lui 2010 a eşuat. Prima variantă a legii salarizării, care afectează 1,46 milioane de bugetari, nu a făcut decât să crească salariile mari şi să scadă salariile mici ale bugetarilor, în loc să rezolve discrepanţele din sistemul bugetar şi să permită o încadrare corespunzătoare pe funcţii.

Modificarea ordonanţei de urgenţă 58
Săptămâna trecută a fost supus dezbaterii publice un proiect de modificare a legii care prevede ca persoanele care obţin venituri din activităţi independente (plătite pe contracte de tip PFA sau drepturi de autor) să plătească contribuţii pentru pensie, sănătate şi şomaj. Dacă noile modificări vor intra în vigoare în ianuarie 2011, persoanele cu venituri din activităţi independente vor plăti contribuţii de asigurări sociale de cel puţin 25,36% şi până la 35% din venituri.

Restructurarea personalului
Noul ministru trebuie să renunţe în perioada imediat următoare la 1.600 de angajaţi, ca urmare a deciziei luate de Guvern pentru restructurarea ministerelor la începutul acestei veri. În plus, dintre cei 1,36 milioane de bugetari, cu care statul cheltuie anual 11 miliarde de euro, ar trebui disponibilizate între 55-60.000 de persoane, potrivit cifrelor înaintate de miniştri, şi 200-300.000, potrivit afirmaţiilor făcute de analiştii economici.

Principalele teme ale noului ministru al agriculturii, Valeriu Tabără

Facilitarea accesului la fondurile europene a fermierilor
care doresc să investească în dezvoltarea sectorului zootehnic şi a sectoarelor unde România importă, cum ar fi legumele şi fructele, dar şi în crearea de depozite pentru produsele agricole şi alimentare astfel încât marfa venită direct de la fermieri să poată pătrunde mai uşor în pieţe sau în marile magazine. Agricultura este unul dintre principalele sectoare care pot absorbi fonduri europene, România fiind codaşă între noii membri ai Uniunii Europene la acest capitol.

Rezolvarea problemelor de cadastru
pentru ca autorităţile să controleze mai bine subvenţiile pe suprafaţă şi să poată aplica taxarea suplimentară a proprietarilor de teren care nu îşi lucrează terenul. Ulterior, ministerul poate găsi soluţii pentru stimularea proprietarilor să se asocieze, să lucreze terenul cu vecinii de parcelă. Autorităţile vorbesc de ani de zile despre necesitatea comasării terenurilor pentru o exploatare eficientă, fără acţiuni concrete până în prezent.

Controlul la sânge al Programului Operaţional de Pescuit (POP)
prin care beneficiarii pot atrage 307 mil. euro în perioada 2007 - 2013. Acesta a fost lansat în urmă cu doi ani de fostul ministru Dacian Cioloş, actualul comisar european pentru agricultură, dar până anul acesta depunerea proiectelor de către pescari a fost amânată. Până la sfârşitul anului, pescarii trebuie să depună proiecte în valoare de 130 mil. euro (sumă alocată perioadei 2007-2009), dar şi să atragă fondurile pentru că altfel, România va pierde aceşti bani.

Temele noului ministru al transporturilor, Anca Boagiu

Drumurile, autostrăzile (lipsa lor) şi podurile din România
sunt cea mai clară dovadă a ineficienţei statului şi a risipei banului public. Transparentizarea achiziţiilor publice şi un management mai bun la nivelul companiilor din subordinea Ministerului ar trebui să fie primele priorităţi ale noului ministru. Infrastructura proastă din România este motivul pentru care noi investitori străini ne ocolesc, iar cei actuali se gândesc că degeaba are ţara 21 de milioane de locuitori dacă nu ai cum să ajungi la ei.

Atragerea de fonduri europene pentru infrastructură
ar trebui să fie în atenţia noului ministru, mai ales că Transporturile se află pe ultimul loc dintre toate ministerele în atragerea de fonduri europene. Din două miliarde de euro, cât a avut ministerul alocat în
perioada 2007-2010, a depus proiecte eligibile doar pentru mai puţin de jumătate din sumă. Banii efectiv absorbiţi au fost de
41 de milioane de euro până în iulie
anul acesta. Mai sunt 2,5 miliarde de euro de luat până în 2013, iar noul ministru are ocazia să demonstreze că se poate absorbi mai mult.

Îmbunătăţirea managementului CFR Marfă, a CFR Călători şi Metrorex.
Căile ferate sunt într-o stare mai rea decât în anii '90. De atunci nu s-a mai făcut nimic altceva privind infrastructura căilor ferate în afară de cârpeli provizorii. Nici aeroporturile nu trebuie pierdute din vedere. La Băneasa, lucrările la sala de aşteptare sunt blocate, în timp ce pasagerii se îngrămădesc într-un fel de autogară.

Teme pentru ministrul economiei, Ion Ariton

Reorganizarea sistemului energetic
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care Ion Ariton, trebuie să le facă este să continue planul de reorganizare al sistemului energetic prin înfiinţarea celor două companii de stat. Pentru a face acest lucru este obligatoriu de realizat restructurarea CNH şi a Termoelectrica, unele dintre cele mai mari găuri negre din eco­­nomie, care anul trecut au avut pierderi cumulate de 230 mil. euro. În cazul în care va abandona acest plan de reorganizare, Ariton ar trebui să se gândească de unde va face rost de fonduri pentru a moderniza anumite termocentrale care altfel riscă să fie închise.

Proiectul reactoarelor 3 şi 4
Proiectul reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă este deja în întârziere, în contextul în care, conform calendarului iniţial, construcţiile trebuia să înceapă luna aceasta. Surse din piaţă spun că abia într-un an se va şti valoarea reală a proiectului. Noul ministru ar trebui astfel să urgenteze pe cât posibil realizarea acestei investiţii care va antrena efecte pozitive pentru mai multe domenii de activitate, în special pentru construcţii.

Listarea Transgaz şi Transelectrica
Listarea la bursă a pachetelor minoritare din Transgaz şi Transelectrica şi aducerea în ringul bursier a Romgaz în 2011, după aproape doi ani sterili în ceea ce priveşte aducerea pe piaţa de capital a unor companii energetice. O altă prioritate ar fi deblocarea parteneriatelor public private din sectorul termo unde proiecte de peste 1,5 mld. euro stau blocate de doi ani de zile. Finalizarea cadrului legislativ pentru susţinerea investiţiilor din surse regenerabile după promulgarea legii 139/2020, lucru aşteptat de foarte mulţi investitori.