Două companii austriece fac legea PAL, o piaţă de peste 100 de milioane de euro
Cele două companii mari producătoare de PAL din România, Egger şi Kronospan, au strategii diferite pentru 2010 şi se pregătesc de concurenţă, în condiţiile în care alţi jucători au anunţat investiţii.
Pe piaţa locală au fost dezvoltate în ultimii ani două fabrici
mari de PAL (plăci aglomerate din lemn), deţinute de austriecii de
la Egger şi Kronospan, care controlează detaşat industria. Acestea
au o capacitate cumulată de producţie de 1,5 milioane de
metri cubi, ceea ce în valoare înseamnă peste 100-150 de milioane
de euro.
Însă o parte din această producţie merge şi la export, un business
important pentru companiile din această industrie. Pe lângă aceste
fabrici mari este posibil să mai existe şi alţi producători însă de
talie mică. Cu toate acestea, piaţa de PAL este puţin
competitivă.
Dacă analizăm indicatorii financiari ai celor două companii
pe 2009 observăm că cei doi investitori au avut evoluţii
diferite ale businessului. Egger spre exemplu, cu o investiţie
operaţională din 2008, a fost pe creştere, în timp ce principalul
rival Kronospan, cu o istorie de mai mulţi ani în România, a avut o
scădere a cifrei de afaceri până la aproximativ 548 de milioane de
lei (130,5 mil. euro).
"În 2009, în aproape toate ţările relevante pentru activitatea
Egger, piaţa plăcilor din material lemnos a cunoscut un trend
descendent. Cele mai abrupte descreşteri au fost în Spania, care a
fost afectată de criza imobiliară, şi în România, unde s-a
înregistrat o scădere de 25%", a spus Ulrich Buhler, director de
marketing şi vânzări al grupului Egger.
Astfel, în condiţiile unei pieţe în scădere, Egger a avut un
rezultat net pozitiv de circa 4,1 milioane de euro, în timp ce
cifra de afaceri de peste 90 de milioane de euro a fost în
creştere. Odată cu anunţarea acestor rezultate Egger a făcut
publice investiţii de 58 de milioane de euro într-o instalaţie de
adezivi, o centrală pe bază de biomasă şi o clădire de birouri
pentru a "optimiza costurile de producţie". Cea mai mare sumă de
bani, de 53 de milioane de euro, va merge în adezivi şi centrală,
proiecte pentru care vor fi angajaţi aproximativ 50 de oameni.
Restul banilor vor merge în clădirea de birouri de 3.800 de metri
pătraţi.
Pe de altă parte, reprezentanţii Kronospan se declară mulţumiţi
de faptul că cifra de afaceri a scăzut "numai" cu 20% în condiţiile
extraordinar de dificile din piaţă".
"Anul 2009 a fost cel în care a trebuit să găsim soluţii din mers
ca să putem păstra capacitatea de producţie la parametrii
proiectaţi, în vederea ţinerii sub control a costurilor fixe şi
variabile, a fost anul în care a trebuit să ne îndreptăm către
alte pieţe", a spus Oana Bodea, manager PR al Kronospan.
Cât despre începutul de an din 2010, ea a afirmat că a continuat să
fie greu, dar compania a avut o creştere cu 25% a cifrei de
afaceri. Businessul Kronospan a simţit din plin scăderea accentuată
a cererii de pe piaţa românească şi opririle de producţie cauzate
de lipsa de comenzi, astfel că firma s-a orientat mai mult spre
export.
Şi în ceea ce priveşte preţurile, cele două companii au avut
strategii diferite. Kronospan spune că a fost nevoit să ridice
preţurile în condiţiile în care materiile prime şi chimicalele s-au
scumpit, în timp ce la Egger preţurile au scăzut pe fondul
implementării unor măsuri interne.
Îşi revine piaţa?
Cele două companii active pe piaţa de PAL văd diferit şi evoluţia
din acest an a pieţei. Pesimiştii sunt cei de la Egger care şi-au
croit planurile pe fondul unei pieţe în scădere, în timp ce
Kronospan mizează pe creştere.
"Nu ne aşteptăm la o îmbunătăţire semnificativă pe piaţa locală din
cauza declinului în segmentul de construcţii şi a scăderii din
industria de mobilă", a spus Emanuel Rucăreanu, director de
vânzări al Egger pe România, Ucraina şi Republica Moldova.
După ce businessul a crescut cu 25% anul acesta, Kronospan vede o
îmbunătăţire semnificativă şi la nivel de piaţă. "Ne aşteptăm ca
piaţa să îşi revină spre sfârşitul acestui an, dar mai ales în
2011. Există o nevoie pe piaţă care nu poate să fie neglijată şi
credem că odată ce construcţiile şi renovările se vor relansa,
acest lucru se va simţi vizibil şi în industria mobilei", a mai
spus Oana Bodea.
Piaţa românească, a continuat ea, este foarte importantă în
regiune, care a avut o creştere "spectaculoasă" în anii precedenţi,
dată fiind nevoia acută pentru locuinţe noi, respectiv de
reabilitare.
Piaţa produselor din lemn a crescut în ritmul pieţei de mobilă,
dependentă şi ea de sectorul imobiliar, în plin avânt până în 2008.
Prăbuşirea din construcţii a atras şi declinul domeniilor conexe,
piaţa de mobilă şi implicit cea de produse din lemn. La momentul
primelor semne de declin, companiile de pe piaţă păreau că au fost
prinse pe picior greşit pentru că atunci se finalizau investiţii de
sute de milioane de euro, însă se pare că au găsit resursele de a
trece de această perioadă.
O scurtă trecere în revistă a banilor aduşi de firmele austriece
arată faptul că suma totală a trecut de jumătate de miliard de
euro. Dar se pregătesc noi investiţii.
Producătorul Prolemn din Reghin, controlat de compania turcească
Kastamonu Entegre, ar putea finaliza în perioada
octombrie-decembrie anul acesta o investiţie de 50-60 de milioane
de euro într-o linie de producţie a PAL-ului, urmând ca apoi să fie
instalată şi o linie de producţie MDF, investiţiile urmând să
ajungă la circa 100 de milioane de euro în 2012-2013.
De menţionat este faptul că un alt mare jucător pe această piaţă
este Holzindustrie Schweighofer, care însă se axează mai mult pe
cherestea.
Exporturile, colacul de salvare
Livrările externe se pare că sunt colacul de salvare pentru firmele
din domeniul de prelucrare a lemnului, care văd în principal aici
menţinerea lor pe linia de plutire.
"Peste 65% din producţia noastră merge la export. Este o cifră în
creştere ţinând cont de faptul că industria mobilei din România a
fost grav afectată de criză şi a trebuit să ne reorientăm către
pieţele externe", a spus Bodea de la Kronospan.
Pe de altă parte, în cazul Egger procentul exporturilor a sărit de
53% distribuit între 29 de ţări străine.
"47% din producţia curentă a fabricii Egger din Rădăuţi este
distribuită pe piaţa locală. Restul de 53% este exportat în Europa
de Est şi de Sud, Orientul Mijlociu, ţările baltice şi Comunitatea
Statelor Independente", a spus Mihai Şandru, directorul comercial
al fabricii Egger din Rădăuţi.