Două companii austriece fac legea PAL, o piaţă de peste 100 de milioane de euro

Autor: Ioana David 07.09.2010

Cele două companii mari producătoare de PAL din România, Egger şi Kronospan, au strategii diferite pentru 2010 şi se pregătesc de concurenţă, în condiţiile în care alţi jucători au anunţat investiţii.




Pe piaţa locală au fost dezvoltate în ultimii ani două fabrici mari de PAL (plăci aglomerate din lemn), deţi­nute de austriecii de la Egger şi Kronospan, care controlează detaşat industria. Acestea au o capacitate cu­mulată de pro­duc­ţie de 1,5 mi­­lioane de me­tri cubi, ceea ce în valoare înseamnă peste 100-150 de milioane de euro.
Însă o parte din această produc­ţie merge şi la export, un business important pentru companiile din această industrie. Pe lân­gă aceste fabrici mari este posibil să mai existe şi alţi producători însă de talie mică. Cu toate acestea, piaţa de PAL este puţin competitivă.
Dacă ana­lizăm indicatorii financi­ari ai ce­lor do­uă com­pa­nii pe 2009 ob­ser­văm că cei doi investitori au avut evolu­ţii diferite ale businessului. Egger spre exemplu, cu o investiţie operaţională din 2008, a fost pe creştere, în timp ce principalul rival Kronospan, cu o istorie de mai mulţi ani în România, a avut o scădere a cifrei de afaceri până la aproximativ 548 de milioane de lei (130,5 mil. euro).
"În 2009, în aproape toate ţările relevante pentru activitatea Egger, piaţa plă­cilor din material lemnos a cunoscut un trend descendent. Cele mai abrupte descreşteri au fost în Spania, care a fost afectată de criza imobiliară, şi în România, unde s-a înregistrat o scădere de 25%", a spus Ulrich Buhler, director de marketing şi vânzări al grupului Egger.
Astfel, în con­diţiile unei pieţe în scădere, Egger a avut un rezultat net pozitiv de circa 4,1 milioane de euro, în timp ce cifra de afaceri de peste 90 de milioane de euro a fost în creştere. Odată cu anunţarea acestor rezultate Egger a făcut publice investiţii de 58 de milioane de euro într-o instalaţie de adezivi, o centrală pe bază de biomasă şi o clădire de birouri pentru a "optimiza costurile de producţie". Cea mai mare sumă de bani, de 53 de milioane de euro, va merge în adezivi şi centrală, proiecte pentru care vor fi angajaţi aproximativ 50 de oameni. Restul banilor vor merge în clădirea de birouri de 3.800 de metri pătraţi.
Pe de altă parte, repre­zen­tanţii Kronospan se declară mul­ţumiţi de faptul că cifra de afaceri a scăzut "numai" cu 20% în condiţiile extraordinar de dificile din piaţă".
"Anul 2009 a fost cel în care a trebuit să găsim soluţii din mers ca să putem păstra capacitatea de producţie la parametrii proiectaţi, în vederea ţinerii sub control a costurilor fixe şi variabile, a fost anul în care a trebuit să ne în­drep­tăm către alte pieţe", a spus Oana Bodea, manager PR al Kronospan.
Cât despre începutul de an din 2010, ea a afirmat că a continuat să fie greu, dar compania a avut o creştere cu 25% a cifrei de afaceri. Businessul Kronospan a simţit din plin scăderea accentuată a cererii de pe piaţa românească şi opririle de producţie cauzate de lipsa de comenzi, astfel că firma s-a orientat mai mult spre export.
Şi în ceea ce priveşte preţurile, cele două companii au avut strategii diferite. Kronospan spune că a fost nevoit să ridice preţurile în condiţiile în care materiile prime şi chimicalele s-au scumpit, în timp ce la Egger preţurile au scăzut pe fondul implementării unor măsuri interne.

Îşi revine piaţa?

Cele două companii active pe piaţa de PAL văd diferit şi evoluţia din acest an a pieţei. Pesimiştii sunt cei de la Egger care şi-au croit planurile pe fondul unei pieţe în scădere, în timp ce Kronospan mizează pe creştere.
"Nu ne aşteptăm la o îmbunătăţire semnificativă pe piaţa locală din cauza declinului în segmentul de construcţii şi a scăderii din industria de mobilă", a spus Emanuel Rucăreanu, director de vân­zări al Egger pe România, Ucrai­na şi Republica Moldova.
După ce businessul a crescut cu 25% anul acesta, Kronospan vede o îmbunătăţire semnificativă şi la nivel de piaţă. "Ne aşteptăm ca piaţa să îşi revină spre sfârşitul acestui an, dar mai ales în 2011. Există o nevoie pe piaţă care nu poate să fie neglijată şi credem că odată ce construcţiile şi renovările se vor relansa, acest lucru se va simţi vizibil şi în industria mobilei", a mai spus Oana Bodea.
Piaţa românească, a continuat ea, este foarte importantă în regiune, care a avut o creştere "spectaculoasă" în anii precedenţi, dată fiind nevoia acută pentru locuinţe noi, respectiv de reabilitare.
Piaţa produselor din lemn a crescut în ritmul pieţei de mobilă, dependentă şi ea de sectorul imobiliar, în plin avânt până în 2008. Prăbuşirea din construcţii a atras şi declinul domeniilor conexe, piaţa de mobilă şi implicit cea de produse din lemn. La momentul primelor semne de declin, companiile de pe piaţă pă­reau că au fost prinse pe picior greşit pentru că atunci se finalizau investiţii de sute de milioane de euro, însă se pare că au găsit resursele de a trece de această perioadă.
O scurtă trecere în revistă a banilor aduşi de firmele austriece arată faptul că suma totală a trecut de jumă­tate de miliard de euro. Dar se pregătesc noi investiţii.
Producătorul Prolemn din Reghin, controlat de com­pania turcească Kastamonu Entegre, ar putea finaliza în perioada octombrie-decembrie anul acesta o investiţie de 50-60 de milioane de euro într-o linie de producţie a PAL-ului, urmând ca apoi să fie instalată şi o linie de producţie MDF, investiţiile urmând să ajungă la circa 100 de milioane de euro în 2012-2013.
De menţionat este faptul că un alt mare jucător pe această piaţă este Holzindustrie Schweighofer, care însă se axează mai mult pe cherestea.

Exporturile, colacul de salvare

Livrările externe se pare că sunt colacul de salvare pentru firmele din domeniul de prelucrare a lemnului, care văd în principal aici menţinerea lor pe linia de plutire.
"Peste 65% din producţia noastră merge la export. Este o cifră în creştere ţinând cont de faptul că industria mobilei din România a fost grav afectată de criză şi a trebuit să ne reorientăm către pieţele externe", a spus Bodea de la Kronospan.
Pe de altă parte, în cazul Egger procentul exporturilor a sărit de 53% distribuit între 29 de ţări străine.
"47% din producţia curentă a fabricii Egger din Rădăuţi este distribuită pe piaţa locală. Restul de 53% este exportat în Europa de Est şi de Sud, Orientul Mijlociu, ţările baltice şi Comunitatea Statelor Independente", a spus Mihai Şandru, directorul comercial al fabricii Egger din Rădăuţi.