Incendiu la Veneţia

Licitaţiile internaţionale îşi revin din marasmul anului 2009
După 18 luni de atmosferă posomorâtă, de tatonări sterile şi de lipsă de orizont, vânzările publice de artă au prins iar culoare în obraji. Cu precădere la Londra, la New York şi în China. Primul semestru al lui 2010 a marcat, dacă vă mai amintiţi, două recorduri absolute: un ulei al lui Picasso şi un bronz al lui Giacometti au depăşit suta de milioane de euro. Iar vânzările cu sume de 8 cifre au continuat: un portret al lui Monnet şi o vedută romană a lui Turner au dereglat abacurile negustorilor. La New York, marile vânzări au raportat un total de 1,1 miliarde de dolari în luna mai, iar la Londra - 395 de milioane de lire sterline. Chiar dacă nu au fost egalate cotele anilor 2007 şi 2008, sumele amintite reprezintă triplul vânzărilor din 2009. Cât priveşte profitabilitatea, lucrurile stau iarăşi pe roze: auctioner-ul Sotheby's afişa anul trecut o pierdere semestrială de 22 de milioane de dolari, în timp ce, în 2010, a izbutit, până în prezent, să realizeze un beneficiu de 84 de milioane de dolari. La bursă, o acţiune a aceleiaşi societăţi a ajuns în august la 31,6 dolari, după ce, în februarie 2009, se afla în groapă: 6,71 dolari per acţiune (trebuie menţionat şi recordul istoric de 54 de dolari în octombrie 2007). Perspectivele europene nu sunt încă la fel de optimiste precum în alte colţuri ale lumii (în ciuda uriaşului scor al licitaţiei de la Paris YSL-Pierre Bergé, - foto 1). În SUA, bunăoară, viitorul, ca şi prezentul, sună bine, pentru că marii colecţionari au început din nou să vândă, după ce norii sumbrului climat psihologic din 2009 îi făcuseră să se ascundă, temători, printre comorile personale. Numărul de averi impresionante dar şi convingerea că aurul nu mai este refugiul nr. 1 al lumii noastre de jos (concurat fiind de valorile sigure precum Picasso, Modigliani, Giacometti), au făcut ca vânzările-cumpărările la licitaţiile americane să atingă niveluri-record. Asta în condiţiile în care neîncrederea în negustorii de artă (urmăriţi în justiţie pentru tot mai multe cazuri de fraudă, potrivit Wall Street Journal) ar fi trebuit să sugrume această tendinţă. Tot aşa, în Asia, casele de licitaţie lucrează la foc continuu, fiind alimentate de creşterea numărului de multimilionari locali şi de dorinţa acestora de a-şi constitui un patrimoniu. Potrivit ultimului raport al CVV (Conseil des Ventes Volontaires din Franţa), 7 din primele 15 case de licitaţie ale lumii sunt chinezeşti (chiar dacă cifrele lor de afaceri, cumulate, ajung de-abia la jumătatea cifrei de afaceri a casei Christie's).

Un nou indiciu ar putea duce la descoperirea Comorii de chihlimbar
E aproape o legendă. "Salonul de chihlimbar" este o încăpere în întregime acoperită cu lambriuri sculptate în chihlimbar autentic, cu mozaicuri florentine încrustate cu pietre preţioase, cu aur şi oglinzi. El a fost oferit în anul 1716 de către regele Prusiei ţarului Petru cel Mare. Acesta din urmă l-a adus la Sankt Petersburg şi l-a instalat în Palatul Ecaterina. În 1941, trupele germane l-au demontat şi l-au transferat, pe bucăţi, în palatul regilor prusaci din Koenigsberg (actualul Kaliningrad rusesc). În 1945, minunea de ambră este dată dispărută. Doar două elemente decorative aparţinând ansamblului au mai fost găsite, în Germania, în 1997; ambele au fost restituite Rusiei. În 2003, identificarea unor planuri ale camerei în Palatul Ecaterina a făcut posibilă reconstituirea ei (foto 2). Din 1945 încoace, numeroşi cercetători şi istorici au pornit pe urmele comorii, însă Indiana Jones se lasă încă aşteptat. Potrivit celor mai multe teorii, camera, fragmentată şi vârâtă în lăzi, s-ar afla în continuare în subsolul (încă nedistrus şi neexplorat în întregime) al palatului din Kaliningrad, edificiu dărâmat în 1968 de către Brejnev. La sfârşitul lunii august, a precizat Avenir Osyanov (unul dintre responsabilii pentru patrimoniul regiunii Kaliningrad) pentru agenţia Ria Novosti, a fost descoperită o plăcuţă de metal pe care stă scrijelit "Comoara de chihlimbar", lucru care îi dă speranţe că, în curând, vor fi descoperite şi alte indicii. Plăcuţa ar fi fost pierdută în timpul unui transport al cuferelor din castel în subsolurile acestuia.
Ansamblul de chihlimbar ar cântări circa 6 tone şi este estimat la o sumă de aproximativ 170 de milioane de euro.

Cum se stinge un Tiţian
Un important tablou al maestrului renascentist Tiziano Vecellio, intitulat "David şi Goliat" (pictat între 1542-1544, foto 3), care decora tavanul uneia dintre cele mai spectaculoase arhitectural biserici ale Veneţiei, Santa Maria della Salute, a fost parţial deteriorat de apă (cum altfel la Veneţia?). Nu apa invazivă a canalelor, ci aceea a pompierilor, veniţi să stingă un incediu declanşat în preajma locaşului, pe data de 29 august. Vittorio Sgarbi, directorul muzeelor oraşului, a declarat că apa pompieristică s-a infiltrat prin plafon şi, după ce a venit de hac flăcărilor, a atacat şi nobila pânză a lui Tiţian. În momentul de faţă, în biserică au fost amplasate nişte eşafodaje menite să constate starea de "sănătate" a altor două pânze ale maestrului, aflate în preajma lui "David şi Goliat".