Ce atribuţii au şi pe cine reprezintă membrii Comitetului Reprezentanţilor de la FP?

Cei cinci membri ai Comitetului Reprezentanţilor de la Fondul Proprietatea (FP) au o serie de atribuţii importante, precum supravegherea modului în care americanii de la Franklin Templeton vor administra activele de 3,4 mld. euro ale fondului şi realizarea de rapoarte care vor fi prezentate acţionarilor.
Cu toate acestea, nimeni nu ştie sau nu spune de cine au fost propuşi şi, implicit pe cine reprezintă aceştia. Un lucru este cert: toţi au avut nevoie de votul Ministerului Finanţelor pentru a ajunge în aceste posturi.
Pe 6 septembrie, acţionarii Fondului Proprietatea, în frunte cu statul român care deţinea la acel moment 52% din capital, i-au ales pe Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Monica Maurer, consiliera fostului ministru ale economiei, Cristian Buşu, fost consilier al lui Emil Boc şi fost director economic al Fondului, pe Sorin Mîndruţescu, şeful Orache România şi preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Americane, şi pe Corin Trandafir, avocatul familiilor Auschnit şi Malaxa drept membri ai Comitetului Reprezentanţilor.
Prin câştigarea mandatului de repre­zentant, toţi cei cinci au primit girul Ministerului de Finanţe, având în vedere că "statul român este forţa supremă atunci când se votează în cadrul AGA", aşa cum descrie Nicolae Ivan, reprezentantul fondului ame­rican Cartesian care deţine acţiuni la Fond, dreptul la vot la Fondul Proprietatea. Potrivit Ordonanţei 81/2007, statul român votează în AGA cu toate acţiunile deţinute (peste 7 mld. acţiuni la data de înregistrare a AGA din 6 septembrie), în timp ce pentru acţionarii privaţi dreptul de vot este limitat. Dreptul la vot al acţionarilor este limitat la pragul de 5%, iar un acţionar care deţine între 1% şi 3% din capital votează doar cu jumătate din acţiuni.

Majoritatea reprezintă acţionari necunoscuţi
Pentru a ajunge pe lista de candidaturi pentru un loc în Comitet, cei cinci trebuia să fie propuşi de un acţionar sau să fie ei înşişi acţionari.
Deşi nu au putut fi contactaţi pentru a răspunde ce acţionar i-a propus, pe Bogdan Drăgoi şi Monica Maurer, reprezentanţi ai Gu­ver­nului, este de presupus că statul român a fost acţionarul care i-a propus pentru un loc în Comitet.
Corin Trandafir este avocatul familiilor Ma­laxa şi Auschnit şi a candidat din partea celor mai importanţi acţionari privaţi, a declarat acesta pentru ZF. Cristian Buşu este acţionar al fondului şi şi-a propus singur candidatura, potrivit propriei declaraţii.
Prezenţa lui Sorin Mîndruţescu în Comitetul Reprezentanţilor este o surpriză. El a candidat din partea unui acţionar minoritar. Contactat de ZF, el nu a dorit să comenteze în niciun fel prezenţa sa în Comitetul Repre­zen­tanţilor de la Fondul Proprietatea.
Nici conducerea actuală a fondului, reprezentată de Ionuţ Popescu, nu a dorit să ofere detalii privind persoanele alese în Comitetul Reprezentanţilor şi acţionarii pe care acestea îi reprezintă. Contactat de ZF, ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu nu a făcut comentarii.
Dintre cei 13 candidaţi la Comitetul Reprezentanţilor, doar patru sunt şi acţionari ai fondului, conform materialelor publicate pe pagina de internet a FP, restul fiind reprezentanţi ai unor acţionari, fără a deţine ei înşişi acţiuni. Acest lucru i-a nemulţumit pe unii dintre acţionarii minoritari.
"Mă deranjează că cei care au fost numiţi au fost aleşi prin drept arbitrar al Finanţelor. De asemenea, sunt nemulţumit că modul în care au fost aleşi cei cinci stârneşte controverse şi că nu sunt toţi acţionari la fond pentru a fi direct implicaţi în performanţele fondului", a mai spus Ivan.

Ce trebuie să facă reprezentanţii
Deşi Comitetul Reprezentanţilor nu este un organ de conducere al fondului, miza unui loc în acest comitet este deosebit de ridicată. Pe parcursul unui mandat de trei ani, interval în care participaţia statului este de aşteptat să scadă sub 33%, ceea ce va permite preluarea controlului fondului de către acţionarii privaţi, cei cinci reprezentanţi vor supraveghea modul în care compania Franklin Templeton va administra activele fondului.
Atribuţiile mandatului de membru sunt, printre altele: convocarea AGA, aprobarea veniturilor şi cheltuielilor, a planului de afaceri înainte de a fi votate de acţionari, monito­ri­zarea investiţiilor, a tranzacţiilor majore din por­tofoliu şi verificarea atingerii ţintelor de randament.
De asemenea, cei cinci pot recomanda acţionarilor încetarea contractului de ad­mi­nis­trare cu Templeton dacă consideră măsura în avantajul acţionarilor.
În actul constitutiv al fondului există şi referiri despre responsabilităţile repre­zen­tanţilor. "Membrii sunt răspunzători faţă de AGA. Deciziile vor fi luate după o informare dili­gentă asupra circumstanţelor relevante exis­ten­te la momentul la care deciziile au fost luate", potrivit actului constitutiv.
Atribuţiile conferite reprezentanţilor au stârnit însă nemulţumirea unora dintre ac­ţio­narii minoritari ai fondului, care văd în acest co­mitet o pârghie prin care statul încearcă să-şi exercite controlul asupra fon­dului şi a ad­mini­stratorului.
Pentru a se asigura că Templeton este bine su­pravegheat, un număr de acţionari privaţi au considerat că acest comitet este suficient şi au ridicat problema includerii în actul constitutiv a unei prevederi care să permită ac­ţio­narilor să angajeze un consultant inde­pen­dent pentru a monitoriza activitatea Tem­pleton. Comitetul Reprezentanţilor este o struc­tură artificială, special creată pentru Fondul Pro­prietatea şi care nu se regăseşte în legea so­cie­tăţilor comerciale, fapt ce ridică o serie de semne de întrebare despre cât de legală este funcţio­narea lui.
"Caut în continuare o legătură a acestui co­mitet cu legea şi nu o găsesc", spune Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, care a anunţat imediat după AGA că se gândeşte să atace hotărârea prin care a fost înfiinţat acest comitet.