Scandal la Petromidia: ANAF a pus sechestru pe active

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a instituit sechestru asigurător asupra unor terenuri şi instalaţii ale Rompetrol Rafinare (RRC), firmă care deţine rafinăria Petromidia, precum şi asupra participaţiilor în filialele companiei.

Aceasta este ultima mişcare pe care o fac autorităţile române în ceea ce se anunţă a fi unul dintre cele mai mari dispute ale anului: recuperarea datoriilor de 570 de milioane de euro pe care Petromidia le are faţă de Ministerul Finanţelor.

Decizia ANAF vine după ce la începutul acestei luni consiliul de administraţie al Rompetrol Rafinare a lansat o propunere potrivit căreia firma şi-ar putea ipoteca toate activele în favoarea acţionarului majoritar, grupul Rompetrol, controlat acum de compania kazahă de stat KazMunaiGaz, pentru a garanta creditele de 900 de milioane de dolari luate de la aceasta.

Propunerea urmează să fie analizată mâine şi vine în contextul în care, cel mai probabil statul va deveni în acest an acţionar minoritar al Rompetrol Rafinare prin conversia în acţiuni a obligaţiunilor nerăscumpărate de companie până la 30 septembrie.

Statul riscă astfel ca, în cazul în care Rompetrol Rafinare nu-şi va putea plăti datoriile faţă de acţionarul majoritar, kazahii să ceară executarea garanţiilor şi compania să rămână fără active. Soluţia găsită de stat în acest context a fost chiar sechestrul pe unele terenuri şi instalaţii ale Rompetrol Rafinare.

"Grupul Rompetrol a luat act cu surprindere, în data de 10 septembrie, de decizia emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) prin care s-a instituit sechestru asigurător asupra unor terenuri şi instalaţii ale Rompetrol Rafinare, precum şi asupra participaţiilor în filialele sale. Sechestrul este o interdicţie de a înstrăina activele vizate. Rompetrol nu intenţionează bineînţeles să înstrăineze aceste active: în perioada 2007-2010, programul de investiţii în grupul Rompetrol se ridică la peste 1 miliard dolari, pe baza finanţării a nu mai puţin de 1,8 mld. dolari acordate în aceeaşi perioadă de acţionarul majoritar KazMunaiGaz. Acţiunea ANAF nu afectează operaţiunile Rompetrol Rafinare, dar creează un important prejudiciu de imagine pentru Rompetrol Rafinare şi grupul Rompetrol", spun reprezentanţii Rompetrol.

Sechestrul pus pe activele Rompetrol Rafinare este practic ultima strategie cu care vine statul român, în contextul în care kazahii au precizat foarte clar că nu au bani să răscumpere toate obligaţiunile deţinute de stat în valoare de 570 mil. euro şi că îşi vor exercita opţiunea de a converti obligaţiunile în acţiuni, urmând ca statul să redevină acţionar la Petromidia.

Mai mult, la sfârşitul lunii trecute reprezentanţii Rompetrol au declarat că pe fondul tratamentului neprietenos de care compania are parte în România, şefii grupului de la Astana iau în calcul chiar varianta închiderii rafinăriei Petromidia.

Reacţia kazahilor vine în contextul unei deteriorări continue a relaţiilor cu autorităţile locale. Astfel, fostul ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu a declarat recent într-un interviu acordat Bloomberg că instituţia preferă să discute prelungirea negocierilor dincolo de termenul de 30 septembrie, varianta obţinerii unui pachet minoritar de acţiuni nefiind deloc atractivă.

Surse guvernamentale au declarat chiar că statul va merge în justiţie invocând faptul că stingerea datoriei se poate face ori prin achitarea sumei, ori prin conversie în acţiuni, dar nu prin ambele variante.

De cealaltă parte, kazahii sunt dispuşi să plătească doar o parte a datoriei, care îi asigură pachetul de control de la Petromidia, lăsând statul în calitatea de acţionar minoritar.

Amploarea problemelor dintre cele două parţi este arătată şi de dimensiunea apărării pe care şi-o pregăteşte Rompetrol, compania angajându-şi cele mai importante case de avocatură locale: Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii, NNDKP (Nestor) şi Muşat şi Asociaţii.

"Această decizie (sechestrul - n.red.) ignoră prevederi legale şi contractuale ai căror termeni sunt extrem de clari, fiind cea mai recentă dintr-o serie de acţiuni ale unor autorităţi publice având ca subiect obligaţiunile emise de Rompetrol Rafinare. Prin decizie sunt indisponibilizate active, pentru o sumă de bani pe care Rompetrol Rafinare nu o datorează şi nici nu o va datora vreodată bugetului de stat, contrar celor pretinse de ANAF", spun reprezentanţii Rompetrol.

Aceştia mai precizează că Rompetrol Rafinare a emis obligaţiuni care au fost achiziţionate de statul român în contul unor datorii şi dobânzi acumulate de societate în procent semnificativ înainte de privatizare.

"Potrivit O.U.G. 118/2003 şi Convenţiei de Emisiune, la opţiunea Rompetrol Rafinare, obligaţiunile rămase nerăscumpărate sunt convertibile în acţiuni la data de 30 septembrie 2010. Această operaţiune a fost aprobată de Parlament prin Legea 89/2005 şi validată de Consiliul Concurenţei, fiind ulterior promulgată de Preşedintele României", mai spun reprezentanţii companiei.

Mai mult, aceştia spun că dacă acţiunile îndreptate împotriva Rompetrol Rafinare vor continua, se vor adresa forurilor internaţionale.

"Atingând punctul culminant prin decizia de sechestru, acţiunile îndreptate împotriva Rompetrol Rafinare de către unele autorităţi publice apar astăzi ca fiind concertate şi premeditate. În măsura în care Ministerul Finanţelor Publice va da în continuare dovada lipsei oricărui interes real de a ajunge la un acord pe calea dialogului, grupul Rompetrol se va vedea pus în situaţia de a se adresa forurilor internaţionale pentru acţiunile abuzive care tind spre exproprierea investiţiilor realizate în România, incluzând Curtea de Arbitraj Internaţional de la Washington ("ICSID")", mai spun reprezentanţii companiei.

La momentul în care datoriile Petromidia au fost convertite în obligaţiuni, compania era controlată de către omul de afaceri Dinu Patriciu. În 2007, Patriciu vinde 75% din acţiunile pe care le deţinea în cadrul grupului Rompetrol către kazahii de la KazMunaiGaz, pentru ca în 2009 omul de afaceri să iasă de tot din companie. Patriciu le-a vândut kazahilor Rompetrolul cu tot cu datorii, încasând din această tranzacţie peste 1,6 miliarde de dolari, sumă care l-a transformat în cel mai bogat om din România.