Liviu Voinea: Scăderea contribuţiilor sociale cu 3% ar putea crea 100.000 de locuri de muncă

Principala problemă pe care o are România în acest moment o reprezintă numărul scăzut al angajaţilor care lucrează legal, iar abordarea pe care a avut-o atât mediul privat, cât şi sectorul public, în ceea ce priveşte reducerea de costuri prin concedieri, a fost greşită, este de părere economistul Liviu Voinea, 35 de ani, director executiv al Grupului de Economie Aplicată.

"Cea mai mare povară fiscală pentru patroni este să angajeze cu carte de muncă din cauza nivelului ridicat de contribuţii sociale. Dacă nivelul acestor contribuţii ar scădea cu 3%, s-ar putea crea 100.000 de locuri de muncă. Economia, per ansamblu, nu-şi poate reveni dacă avem mai puţine locuri de muncă, mai puţini oameni care plătesc taxe mai mari. Economia îşi poate reveni doar dacă sunt mulţi angajaţi care plătesc taxe moderat", a spus Liviu Voinea, care este şi profesor la Academia de Studii Economice şi la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

În prezent, în România lucrează legal aproximativ 4,3 milioane de salariaţi, dintre care peste 1,3 milioane sunt angajaţi în sectorul public, în timp ce populaţia activă este de 9,7 milioane de persoane, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Creşterea numărului de salariaţi ar putea acoperi o parte din deficitul de la fondul de pensii, care este în prezent de 3,6 miliarde de euro. În prezent, nivelul contribuţiilor sociale (sănătate, şomaj şi pensii) este de 16,5% pentru angajat şi 26,5% pentru angajator.

În opinia lui Voinea, România va avea o scădere economică de 3% în acest an, iar măsurile de austeritate luate de Guvern - scăderea salariilor cu 25% şi disponibilizările din sectorul public - nu fac decât să adâncească ţara în recesiune. Oficialii FMI sunt însă mai optimişti şi se aşteaptă ca în acest an scăderea economică să fie de 1,9%.

Există însă riscul ca măsurile de austeritate adoptate de Guvern să menţină la acelaşi nivel sau chiar să crească cheltuielile publice.

"Este posibil ca oamenii concediaţi, dacă au şi relaţii în mediul politic, să presteze acelaşi job externalizat din cadrul unei firme şi astfel doar cheltuiala să nu mai apară în categoria cheltuieli cu personalul, ci la achiziţii de servicii. Dacă dai afară, rişti să se întâmple această externalizare de servicii", a mai spus Voinea.

El a precizat că inclusiv Guvernul Boc a angajat în luna ianuarie a anului trecut un număr de 77.000 de persoane în sectorul public, iar în perioada februarie 2009 - iunie 2010 a dat afară 60.000 de angajaţi, fiind încă pe plus încă în ceea ce priveşte angajările.

Şi Guvernul precedent a risipit din banii publici, făcând 400.000 de angajări în patru ani. Însă concedierile reprezintă o abordare greşită pentru ieşirea din criză. "Mediul privat a reacţionat la fel de nepotrivit ca şi mediul public, doar că un pic mai rapid. Mediul privat a angajat excesiv cu salarii mari şi a fost nevoit să dea afară aproape 500.000 de oameni anul trecut. Până la urmă, sectorul privat a declanşat criza, pentru că a crescut artificial deficitul de cont curent", a mai spus Voinea.

Efectul pe care în va genera valul de concedieri din mediul privat atunci când economia îşi va reveni va fi unul nefast, în contextul în care angajaţii vor avea nevoie de o nouă instruire şi îşi vor pierde din loialitate.

"Resursa umană e mai importantă decât resursa financiară. Când se va termina criza, companiile vor găsi mult mai costisitor oameni pe care să-i angajeze, să-i reprofesionalizeze, pentru că aceştia au stat doi ani fără să facă nimic. În plus, oamenii îşi vor pierde loialitatea faţă de companie pentru că ei au fost primii daţi afară, au fost primul activ la care s-a renunţat", a mai spus Voinea.

Ce se va întâmpla anul viitor?

Profesorul Voinea estimează că rata şomajului va rămâne în limitele a 8% în acest an, pe fondul amânării disponibilizărilor din sectorul public. De altfel, la cinci luni, Guvernul nu a dat afară decât 27.000 de bugetari, numărul de concedieri în sectorul public până la finele anului urmând să ajungă la 90.000.

"Anul viitor e posibil să avem o uşoară creştere economică, dar una pauperizată, cu şomaj mai mare, putere de cumpărare mai mică şi nivel de trai mai scăzut. FMI vede o creştere de 1,5% anul viitor, însă nu ştiu de ce pentru că exporturile nu vor creşte, consumul va stagna, iar producţia internă va fi afectată de scăderea consumului."