Licitaţiile internaţionale îşi revin din marasmul anului 2009

După 18 luni de atmosferă posomorâtă, de tatonări sterile şi de lipsă de orizont, vânzările publice de artă au prins iar culoare în obraji. Cu precădere la Londra, la New York şi în China. Primul semestru al lui 2010 a marcat, dacă vă mai amintiţi, două recorduri absolute: un ulei al lui Picasso şi un bronz al lui Giacometti au depăşit suta de milioane de euro. Iar vânzările cu sume de 8 cifre au continuat: un portret al lui Monnet şi o vedută romană a lui Turner au dereglat abacurile negustorilor.

La New York, marile vânzări au raportat un total de 1,1 miliarde de dolari în luna mai, iar la Londra - 395 de milioane de lire sterline. Chiar dacă nu au fost egalate cotele anilor 2007 şi 2008, sumele amintite reprezintă triplul vânzărilor din 2009. Cât priveşte profitabilitatea, lucrurile stau iarăşi pe roze: auctioner-ul Sotheby's afişa anul trecut o pierdere semestrială de 22 de milioane de dolari, în timp ce, în 2010, a izbutit, până în prezent, să realizeze un beneficiu de 84 de milioane de dolari. La bursă, o acţiune a aceleiaşi societăţi a ajuns în august la 31,6 dolari, după ce, în februarie 2009, se afla în groapă: 6,71 dolari per acţiune (trebuie menţionat şi recordul istoric de 54 de dolari în octombrie 2007). Perspectivele europene nu sunt încă la fel de optimiste precum în alte colţuri ale lumii (în ciuda uriaşului scor al licitaţiei de la Paris YSL-Pierre Bergé. În SUA, bunăoară, viitorul, ca şi prezentul, sună bine, pentru că marii colecţionari au început din nou să vândă, după ce norii sumbrului climat psihologic din 2009 îi făcuseră să se ascundă, temători, printre comorile personale.

Numărul de averi impresionante dar şi convingerea că aurul nu mai este refugiul nr. 1 al lumii noastre de jos (concurat fiind de valorile sigure precum Picasso, Modigliani, Giacometti), au făcut ca vânzările-cumpărările la licitaţiile americane să atingă niveluri-record. Asta în condiţiile în care neîncrederea în negustorii de artă (urmăriţi în justiţie pentru tot mai multe cazuri de fraudă, potrivit Wall Street Journal) ar fi trebuit să sugrume această tendinţă. Tot aşa, în Asia, casele de licitaţie lucrează la foc continuu, fiind alimentate de creşterea numărului de multimilionari locali şi de dorinţa acestora de a-şi constitui un patrimoniu. Potrivit ultimului raport al CVV (Conseil des Ventes Volontaires din Franţa), 7 din primele 15 case de licitaţie ale lumii sunt chinezeşti (chiar dacă cifrele lor de afaceri, cumulate, ajung de-abia la jumătatea cifrei de afaceri a casei Christie's).