Lumea financiară va fi un loc mai sigur după înăsprirea cerinţelor de capital. Dar nu vor fi afectate dobânzile?

Autorităţile bancare din întreaga lume şi reprezentanţii celor mai puternice bănci centrale reuniţi la sfârşitul săptămânii trecute în oraşul elveţian Basel au decis că băncile trebuie să deţină rezerve de capital mai mari pentru a nu se mai repeta scenariul care a dus la criza financiară izbucnită în toamna lui 2008.

Având în vedere însă că băncile vor fi nevoite să pună deoparte mai mulţi bani, volumul de credite acordate ar putea scădea, potrivit BBC News.

"Este posibil ca inclusiv nivelul dobânzii să fie afectat şi băncile să acorde mai puţine credite. Atât pentru băncile comerciale, cât şi pentru cele de investiţii, riscul pe termen scurt ar fi să se bată în cuie ceva ce poate ar fi trebuit analizat mai mult timp", a declarat Lucian Anghel, economist-şef în cadrul BCR.

Unii creditori se tem chiar că noile reglementări ar putea declanşa o nouă criză a creditelor.

Pe de altă parte însă, autorităţile bancare susţin că aplicarea acestora se va realiza defazat, pe o perioadă de mai mulţi ani, astfel că nu există pericolul ca revenirea economică să fie pusă în pericol.

Cerinţe drastice

"Trebuie să luăm în calcul mai multe elemente şi, cel mai important, contextul economic în care se aplică reglementările, de recuperare lentă şi incertitudine. Basel III măreşte incertitudinea, pentru că aria sa de impact este vastă. Au fost realizate mai multe studii: unele care au relevat că impactul asupra PIB-ului va fi redus, altele care arată că acesta va fi mai semnificativ. Este foarte important modul în care vor fi implementate reglementările, având în vedere că Basel III nu face diferenţa între băncile clasice, comerciale şi cele care au făcut inginerii financiare", explică Anghel.

Băncile vor fi nevoite să aibă rezerve de capital de calitate superioară echivalente cu 7% din activele totale din portofoliu, inclusiv o rezervă de conservare a capitalului de 2,5% pentru a putea înlătura viitoare turbulenţe. Creditorii care nu vor reuşi să construiască această rezervă din urmă nu îşi vor mai putea plăti dividendele, chiar dacă nu vor fi obligate să strângă bani pentru a constitui acea rezervă de conservare. "Există modificări substanţiale în ceea ce priveşte cerinţele de capital. Perioada de ajustare la aceste reguli este mare, ceea ce înseamnă că o parte din presiune dispare. Însă chiar şi aşa, cine şi-ar dori să deţină o bancă ce nu îşi poate plăti dividende pentru, să zicem, trei ani?", a arătat James Wiener, director al departamentului de finanţe şi practici de risc din cadrul firmei de consultanţă Oliver Wyman.

Şi cerinţele privind capitalul de tip Tier 1 vor fi majorate la 6%, în timp ce capitalul de bază (core Tier 1) a fost stabilit la 4,5%.

Efect indirect în România

Chiar dacă în România diferenţele privind capitalurile de tip Tier 1 nu sunt tocmai vizibile, vor exista implicaţii şi asupra sistemului bancar al ţării noastre. "În cazul României, impactul Basel III va fi indirect, însă poate fi destul de consistent, influenţând mai mult sau mai puţin economia", este de părere Lucian Anghel.

Băncile europene ar putea fi mai dezavantajate decât cele americane odată cu adoptarea Basel III, având în vedere că sunt mai puţin capitalizate, potrivit Bloomberg. Cele mai mari zece bănci germane, printre care şi Deutsche Bank şi Commerzbank, ar putea avea nevoie de capital suplimentar în valoare cumulată de 105 mld. euro pe fondul noilor reguli, a estimat Asociaţia Băncilor Germane. La polul opus, bănci precum Credit Suisse se aşteaptă ca Basel III să nu le afecteze în niciun fel strategiile, urmând să aplice noile reglementări "fără a ne schimba planurile de creştere sau politica noastră actuală privind capitalul şi dividendele".

Liderii G20 (grupul celor mai mari 20 de ţări industrializate şi emergente), care au insistat pentru reforma bancară la nivel internaţional, urmează să-şi dea acordul asupra noilor reglementări Basel III în cadrul summit-ului de la Seul, ce va avea loc în noiembrie.