De ce fug românii de medicul dentist, deşi străinii vin să se trateze în cabinetele locale

"E prea scump", "Mi-e frică de dentist", "Problema mea nu e îndeajuns de serioasă" sau "Şi-aşa nu mai am dinţi". Sunt motivele pentru care mulţi dintre români îşi refuză o vizită la dentist, aşa încât două treimi dintre noi nu au mai ajuns la medic de mai bine de un an. Şi tot la noi, doar trei din zece cetăţeni mai au toţi dinţii naturali, deşi nu înseamnă nicidecum că toţi ceilalţi şapte şi-au completat dantura.

"Faptul că mulţi români sunt ştirbi este o nenorocire", începe o discuţie cu BUSINESS Magazin doctorul Delia Barbu, vicepreşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din România. Ea observă că, alături de lipsa de educaţie medicală, banii sunt principalul motiv pentru care oamenii evită să ajungă la dentist. "Preţurile tratamentelor stomatologice sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, de aceea se tratează şi mulţi străini aici, însă puterea de cumpărare a populaţiei este redusă şi de aceea românii se lipsesc de aceste servicii", declară Barbu.

Puţinii pacienţi care vin totuşi la medic o fac din cauza unor dureri insuportabile sau a altor urgenţe. Mai exact, patru din zece cetăţeni care bat la uşa cabinetului ajung acolo cu probleme grave, iar măsurile luate de medici sunt, în cele mai multe cazuri, extracţiile. "În lipsa controalelor periodice, pacienţii ajung pe scaunul medicului doar când singurul lucru care mai poate fi făcut este eliminarea durerii odată cu dintele respectiv", adaugă vicepreşedintele CMDR. "Explicaţiile pot fi variate, de la teama de dentist, manifestată atât în rândul copiilor, dar şi în rândul adulţilor, până la lipsa unor programe naţionale coerente de educaţie în domeniul sănătăţii dentare", completează Olivia Ungurianu, directorul de dezvoltare al Velvet Dental. Clinica pe care o conduce se află la a doua campanie de acest fel, desfăşurată la nivel naţional împreună cu numeroşi parteneri media şi susţinută de Ministerul Sănătăţii. "Vorbim de o iniţiativă privată, finanţată din fonduri exclusiv private, însă acestea nu sunt suficiente, din cauza sumelor limitate", observă Ungurianu.

Situaţia economică precară a populaţiei se corelează aşadar cu lipsa de informare, de unde rezultă procentul crescut de afecţiuni ale aparatului dento-maxilar. În viziunea vicepreşedintelui CMDR, profilaxia este calea cea mai bună în menţinerea stării bune a dinţilor, asta însemnând controale periodice pentru eliminarea problemelor încă din faza incipientă. De exemplu, în ţările din Vest, cetăţenii care nu se prezintă anual sau la şase luni la stomatolog îşi pierd dreptul de a folosi asigurarea medicală de care beneficiază. Se întâmplă tocmai pentru că prevenţia este mai puţin costisitoare decât tratamentul afecţiunilor grave, iar în acest fel pacienţii sunt motivaţi să se asigure că au mereu dinţii sub control. Deşi medicii români au început să urmărească mai nou conduita pacienţilor şi îi cheamă regulat la controale, şi cetăţeanul trebuie să se preocupe de starea dinţilor săi. "De aceea, prevenţia este gaura neagră a stomatologiei româneşti", constată stomatologul Delia Barbu.

Dacă la vizitele la dentist stăm cel mai rău la nivelul Uniunii Europene, România este, la fel de puţin îmbucurător, lider la două capitole: 32% dintre cetăţeni declară, potrivit Eurobarometrului, că simt durere când mănâncă sau beau, iar 16% se simt stânjeniţi de felul cum arată dantura lor. În ambele cazuri, ponderile se găsesc la un nivel dublu faţă de media UE.

Medicul stomatolog Maria Băltoaica susţine că multora dintre pacienţii care îi trec pragul "le este jenă să îi arate ce au în gură". La nivel de percepţie, un fenomen interesant remarcat de către doctor este cel al reacţiei românilor plecaţi în străinătate. "Gradul de civilizaţie în ţările din Vest este mult mai ridicat, de aceea primul lucru pe care îl fac cei care se întorc în ţară e să-şi asaneze cavitatea bucală", spune dentistul - în primul rând repararea cariilor sau completarea dinţilor lipsă, în condiţiile în care cei plecaţi în străinătate văd cel mai bine diferenţa de tarife între serviciile stomatologice din Vest şi cele din România (în avantajul României). Totodată, Maria Băltoaica observă că sunt tot mai numeroşi românii cu edentaţie (lipsa parţială sau totală a dinţilor), ceea ce are drept cauze lipsa banilor, dar şi existenţa altor priorităţi în viaţa de zi cu zi. "Omul trebuie să înveţe să se îngrijească de starea dinţilor, deci să se aprecieze mai întâi pe sine şi abia apoi să investească în locuinţă", adaugă medicul.

În ce priveşte educaţia precară asupra igienei orale, dentistul descrie o situaţie frecventă pe care o întâlneşte, cea a pacienţilor ce "nu au văzut vreodată periuţa de dinţi". Spusele medicului sunt confirmate de rezultatele unui studiu al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale din Guvernul României, citat de BUSINESS Magazin în urmă cu câteva luni. Potrivit cercetării, la întrebarea "Cât de des vă spălaţi pe dinţi?", 5% dintre subiecţi au răspuns "niciodată", iar alţi 5% că se spală o dată pe lună sau mai rar. Şapte români din o sută îşi fac periajul doar de câteva ori pe lună, iar 14% de câteva ori pe săptămână. Ceilalţi 69% susţin că se spală zilnic sau aproape zilnic, mai relevă datele ApSG.

Specialiştii chestionaţi de BUSINESS Magazin recunosc că starea de sănătate a cetăţeanului nu se poate îmbunătăţi atâta vreme cât nivelul lui de trai nu creşte, realitate susţinută şi de datele publicate de Comisia Europeană. Într-o ţară unde sistemul asigurărilor de sănătate este bine organizat şi bine susţinut financiar, "se observă şi un nivel ridicat al stării de sănătate oro-dentare, precum şi un interes mult mai mare din partea populaţiei pentru îngrijirile medicale", rezumă directorul de dezvoltare al Velvet Dental, Olivia Ungurianu.