Herta Müller, pentru prima oară la Bucureşti după primirea Premiului Nobel

Multaşteptata vizită la Bucureşti a scriitoarei Herta Müller, câştigătoarea Premiului Nobel pentru literatură în anul 2009, va deveni realitate în intervalul 27-28 septembrie. Luni, 27, ora 18.30, la Ateneul Român, scriitoarea va intra în dialog cu Gabriel Liiceanu şi va susţine o lectură publică, iar marţi, 28, ora 17.00, la Librăria Humanitas Kreţulescu, va participa la lansarea seriei de autor "Herta Müller" şi va oferi autografe.
În seria de autor care îi poartă numele, urmează să fie lansate volumele "Călătorie într-un picior" şi "Leagănul respiraţiei".
Publicat în 1989, "Călătorie într-un picior" este primul roman scris de Herta Müller după ce a părăsit România.
Irene, protagonista de 35 de ani a acestui roman, îl cunoaşte la mare pe Franz, un tânăr turist german, pe care îl găseşte beat într-o cârciumă şi îl ajută să ajungă la hotel. Aşteptându-şi actele pentru emigrare, Irene stabileşte împreună cu Franz să se revadă amândoi în Germania, după ce ea va fi părăsit "cealaltă ţară". La aeroport nu-l va întâlni însă pe Franz, ci pe un prieten al acestuia, Stefan. După mutarea în Berlinul de Vest, prin Stefan îl cunoaşte pe Thomas, un şomer homosexual cu care reuşeşte să comunice. Serpentinele amoroase, anxietatea generată de confruntarea cu birocraţia hărţuitoare pentru imigranţi, analiza lucidă a vieţii de pe străzile metropolei şi dorul de ţara de origine atent ţinut sub control sunt descrise într-o proză concisă, minimalistă, dar cu "o comoară de imagini de neuitat" ("Publishers Weekly"). "O carte superbă. Conştiinţa cea mai intimă a Irenei - în care politicul a devenit cu totul personal - este magnific redată în aceste pagini" ("The New York Times Book Review").
"Leagănul respiraţiei" focalizează asupra României anului 1945: al Doilea Război Mondial tocmai a luat sfârşit, iar minoritatea germană este livrată aparatului de represiune sovietic. Adolescentul Leo Auberg cade victimă, alături de zecile de mii de conaţionali, deportărilor în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. În recluziune, întregul univers se restrânge la gesturile şi obiectele simple, la foamea de zi cu zi, la prieteniile pe muchie de cuţit. A-ţi păstra umanitatea în astfel de condiţii înseamnă a te investi sufleteşte în relaţia cu obiectele banale. O lopată de încărcat cărbuni poate deveni hrană pentru suflet şi minte. La fel, leagănul respiraţiei, reglând cadenţa corectă a unei existenţe greu de imaginat - mărturie de o intensitate cutremurătoare a unei drame istorice mult timp ignorate. După lungi discuţii cu poetul Oskar Pastior (1927-2006) şi cu alţi supravieţuitori ai lagărelor sovietice, Herta Müller a adunat materia epică pe care a contopit-o în acest mare roman apărut la Carl Hanser Verlag în vara lui 2009, cu doar câteva luni înainte de a i se acorda Premiul Nobel. "Leagănul respiraţiei" este publicat în 45 de ţări.

Viaţa, cărţile, premiile
Originară din România, Herta Müller s-a născut la 17 august 1953 în satul Niţchidorf. După absolvirea studiilor de filologie germană şi română, lucrează pentru scurt timp ca traducătoare într-o fabrică din Timişoara, de unde este concediată din cauza refuzului de a colabora cu Securitatea. În 1982 debutează cu volumul de povestiri "Niederungen" ("Ţinuturile joase"), masiv cenzurat, a cărui versiune originală avea să apară în Germania în 1984. Ameninţarea din partea Securităţii continuă, obligând-o pe Herta Müller să emigreze în RFG în 1987. Publică romane: "Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt" ("Omul e un mare fazan pe lume", 1986), "Reisende auf einem Bein" ("Călătorie într-un picior", 1989), "Încă de pe atunci vulpea era vânătorul" ("Der Fuchs war damals schon der Jäger", 1992; Humanitas Fiction, 2009), "Animalul inimii" ("Herztier", 1994), "Leagănul respiraţiei" ("Atemschaukel", 2009; Humanitas Fiction, 2010), volume de eseuri, între care "Hunger und Seide" ("Foame şi mătase", 1995), "Der König verneigt sich und tötet" ("Regele se înclină şi ucide", 2003), volume de povestiri, precum şi volume de poezie. Este laureată a numeroase premii importante, printre care Premiul Kleist (1994), Premiul european pentru literatură Aristeion (1995), Premiul IMPAC Dublin (1998), Premiul pentru literatură al Fundaţiei Konrad Adenauer (2005). Academia Suedeză îi atribuie în 2009 Premiul Nobel pentru literatură.