IKEA vrea să alimenteze magazinul din Băneasa cu energie solară

Suedezii de la IKEA, cel mai mare retailer local de mobilă din punctul de vedere al vânzărilor, au început să facă studiile pentru ca pe viitor să-şi poată alimenta operaţiunile din România numai din energie regenerabilă.

Deşi în prezent cea mai bine dezvoltată energie verde este cea eoliană, opţiunea IKEA se îndreaptă, cel puţin pentru piaţa locală, spre panouri solare.

"Am început studiile privind realizarea unei investiţii care va permite asigurarea necesarului de energie pentru operaţiunile locale ale IKEA prin intermediul energiei solare. Ţinând cont de consumul nostru, este posibil să avem nevoie de circa 20.000 de panouri solare, dar încă nu avem datele finale privind această investiţie, fiind în stadiul realizării studiului", spune Cornel Oprişan, retail manager al IKEA România. Reprezentantul IKEA nu a precizat unde ar putea fi amplasată viitoarea investiţie, acesta fiind un alt detaliu care este în prezent studiat.

Strategie globală

Măsura pe care grupul o adoptă în România nu este întâmplătoare, ci face parte din strategia IKEA la nivel global care intenţionează să-şi susţină toate activităţile utilizând numai energie regenerabilă.

Spre exemplu, săptămâna trecută, Financial Times consemna faptul că IKEA finalizase achiziţia a şase parcuri eoliene, cu o capacitate cumulată de 45 MW, localizate în nordul şi sud-vestul Germaniei, cea mai importantă piaţă pentru IKEA.

"IKEA a declarat că va face şi alte investiţii în energie solară şi eoliană în contextul în care urmăreşte ca tot necesarul său de energie să vină din surse regenerabile", scriau jurnaliştii de la Financial Times.

Pe blogul Asociaţiei Europene a Energiei Eoliene se arată că achiziţia din Germania vine în completarea achiziţiei a patru parcuri eoliene pe care IKEA le-a cumpărat din Franţa, astfel că în prezent grupul suedez operează 52 de turbine eoliene.

În Suedia de exemplu, IKEA îşi alimentează operaţiunile prin energie geotermală.

"Parcurile din Germania asigură destulă energie pentru 17 magazine IKEA şi în total firma poate să-şi asigure acum 10% din necesarul de consum prin energie eoliană", mai precizează sursa citată.

Pornind de la aceste date, ar rezulta că, în medie, un magazin IKEA ar avea nevoie de o capacitate instalată de circa 2,6 MW. Cum investiţiile în energie solară sunt aproape de două ori mai scumpe faţă de cele în parcuri eoliene, investiţia din România s-ar putea ridica astfel la circa 8 milioane de euro, doar pentru magazinul prin care retailerul este prezent local, cel din Băneasa, Bucureşti.

"Pentru nevoile noastre de consum, nu avem nevoie de un parc eolian. Nu face sens. De aceea ne-am orientat către partea de energie solară", mai spune Oprişan.

Cine mai vrea verde

Mai multe companii, atât locale, cât şi internaţionale, au făcut pasul către energia regenerabilă, fie pentru a-şi asigura necesarul din surse verzi, fie că o astfel de investiţia făcea sens cu activele pe care firma respectivă le deţinea.

De exemplu, Google, gigantul internet, a investit la începutul acestui an în două ferme eoliene localizate în Statele Unite cu o capacitate instalată de 169,5 MW, după cum arată informaţiile publicate de Asociaţia Europeană a Energiei Eoliene.

Pe piaţa locală, Petrom, cea mai mare firmă din România şi singurul producător de petrol şi gaze din ţară, a făcut anul acesta pasul spre energia verde, achiziţionând un parc de 45 MW în Dobrogea în care va investi 100 de milioane de euro. Compania nu se va alimenta din energia produsă din acest parc, dar ţinând cont de faptul că firma construieşte o centrală mare pe gaze, investiţia în energie eoliană face sens.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, firma Moaro Trading, care opera anul trecut magazinul IKEA, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 70 mil. euro. Recent, magazinul din Băneasa a fost preluat de IKEA de la omul de afaceri Puiu Popoviciu, care a adus franciza în România în 2007. Dincolo de magazinul din Băneasa, retailerul de mobilă spune că este în discuţii pentru achiziţia de terenuri, atât în Bucureşti, cât şi în provincie, suprafaţa minimă căutată pentru un nou magazin fiind de 7-8 hectare.