De ce magazinele nu au niciodată suficient mărunt?

De câte ori vi s-a întâmplat să plecaţi de la casa de marcat cu o bomboană în locul restului de câţiva bani pe care vânzătorul ar fi trebuit să vi-l returneze la cumpărăturile plătite? Adeseori vânzătorii nu au suficient "mărunt" în casele de marcat pentru a acorda restul la plata cumpărăturilor de mică valoare, cu toată că datele oficiale arată creşteri anuale de două cifre ale numărului monedelor aflate în circulaţie.

Monedele raportate de BNR ca fiind în circulaţie sunt însă de multe ori blocate chiar de consumatori, fie din comoditate, fie pentru a evita reacţia negativă a comercianţilor în momentul în care plătesc cu mai multe monede.

"Cred că am cel puţin o jumătate de kilogram de monede acasă, iar câteodată mai iau din ele pentru un bilet de autobuz sau pentru o cafea de la metrou, dar de cele mai multe ori mă limitez la maximum zece monede pentru că nu pot pleca din casă cu "kilogramele" de bani după mine. În plus şi la ghişeul de la metrou dacă îi plăteşti casierei o cartelă de două călătorii doar cu monede de zece bani se uită cam urât la tine", spune Alina, 31 ani.

Pe de altă parte, nici companiile nu solicită de la bănci cupiuri de valoare mică, deşi BNR a eliberat anul trecut la cererea instituţiilor de credit 320 de milioane de monede.

"Nu există o penurie de monede emise de BNR, ci o comoditate a agenţilor economici, care nu solicită şi nu doresc să ridice aceste cupiuri", spun reprezentanţii BCR, cea mai mare bancă locală după active.

Banca Naţională pune în circulaţie monede doar la solicitarea băncilor comerciale, care la rândul lor primesc cereri de la clienţi. Astfel, dacă interesul comercianţilor pentru monedă este scăzut, atitudinea lor se repercutează asupra posibilităţii de acordare a restului.

Slaba circulaţie a monedelor este indicată şi de un dezechilibru semnificativ între plăţile în monede efectuate de BNR şi încasările în monede înregistrate de banca centrală.

Astfel, anul trecut doar 13% din cele 320 de milioane de monede eliberate s-au întors în casieria instituţiei.

Comparativ, încasările în bancnote ale BNR au înregistrat 854 de milioane de cupiuri, cu 5% mai mult decât plăţile efectuate.

BNR: Raportul dintre cantitatea de monedă şi populaţia ţării este aproape de media europeană

Banca Naţională sesiza totuşi, în raportul anual pe 2009, creşterea cererii pentru monede, evoluţie pe care o punea pe seama generalizării unei atitudini corecte în rândul comercianţilor în ceea ce priveşte acordarea restului. La sfârşitul lui 2009, numărul monedelor aflate în afara sectorului bancar era cu 25% mai mare decât în decembrie 2008.

"Nivelul ridicat al cererii de monedă metalică de pe piaţă a fost determinat inclusiv de extinderea utilizării echipamentelor automate de distribuire a produselor alimentare de mică valoare", mai notează raportul BNR.

Reprezentanţii Băncii Naţionale afirmă că monedele existente în prezent în circulaţie, raportat la populaţia ţării, înregistrează un nivel similar mediei europene.

"Cantităţile de monedă existente în acest moment în sfera circulaţiei, raportate la populaţia ţării, sunt similare celor existente în restul Europei şi, în mod normal, nu pot perturba buna circulaţie monetară, decât în situaţia în care, din diverse motive, se evită relaţia obligatorie dintre agentul economic şi instituţia bancară", au comentat ieri reprezentanţii BNR la solicitarea ZF.

La sfârşitul lui 2009, fiecărui român îi reveneau 64 de monede din cele aflate în circulaţie.

Circa 40% din monedele aflate în circulaţie la sfârşitul lui 2009 erau cupiuri de 10 bani, fiind urmate de cupiura de 5 bani, cu o pondere de 30% în total. În timp numărul monedelor aflate în circulaţie a crescut cu 25%, valoarea totală a acestora a înregistrat un avans de doar 16% în condiţiile unei scăderi a ponderii monedelor de 50 de bani în cantitatea totală.

Totodată, datorită circulaţiei restrânse, cantităţile de monede deteriorate au fost foarte mici, astfel că BNR nu a organizat nicio acţiune de distrugere a acestora pentru a fi înlocuite cu monede noi. Comparativ, numărul bancnotelor distruse pentru a fi înlocuite a fost de aproape 65 de milioane de cupiuri, majoritatea de 1 leu, 5 lei şi 10 lei

Teoretic BNR pune suficiente monede în circulaţie, însă de multe ori acestea rămân uitate în puşculiţe