România va avea în sfârşit bugete predictibile, pe mai mulţi ani

Guvernul a avizat ieri şi va transmite Parlamentului în procedură de urgenţă legea care include strategia fiscală pentru 2011-2013. Aprobarea vine după mai bine de trei luni de când proiectul de lege pentru aprobarea unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar a fost postat pe pagina de web a Finanţelor.

Pentru anul viitor Executivul s-a angajat să limiteze cheltuielile de personal de la peste 8% la 7,4% din PIB, să reducă deficitul la 4,4% şi să dubleze cheltuielile pentru cofinanţarea proiectelor UE. Plafonarea prin lege a deficitelor bugetare şi a cheltuielilor totale şi de personal anticipat face parte din obligaţiile stabilite pentru Finanţe prin legea responsabilităţi fiscale aprobată în această primăvară de Parlament, la solicitarea FMI şi a CE.

La nivelul bugetului consolidat, cheltuielile totale vor fi în 2011 de 192,3 miliarde de lei. Iar cheltuielile de personal se vor ridica la 40,2 miliarde de lei, dintre care 39 de miliarde de lei reprezintă plafonul convenit cu FMI, iar diferenţa este legată de contribuţiile militarilor. Cheltuielile aferente proiectelor europene au fost stabilite la 2% din PIB, aproape dublu comparativ cu nivelul acestui an, pentru cofinanţare, prefinanţare şi cheltuieli neeligibile.

Impunerea plafoanelor pentru cheltuieli ar urma să disciplineze execuţia bugetară din anii următori, Finanţele trebuind să se concentreze pe respectarea plafoanelor. Totodată, statul va trebui să găsească soluţii pentru ca veniturile să fie suficiente pentru respectarea ţintelor de deficit. Strategia prevede că deficitul bugetului general consolidat exprimat ca procent în produsul intern brut va fi în anul 2011 de 4,4%, de 3% în 2012 şi 2,5% în 2013.

Pentru 2010 ţinta de deficit bugetar a fost revizuită de la 5,9% la 6,8% din PIB, în urma negocierilor cu FMI în cadrul cărora a fost luată în calcul o nouă prognoză privind evoluţia economiei, respectiv prelungirea recesiunii în locul revenirii pe creştere.

Realizarea unor bugete multianuale a fost solicitată de oamenii de afaceri de nenumărate ori. Până în 2010 numeroasele rectificări bugetare realizate pe parcursul fiecărui an au facilitat majorarea şi realocarea cheltuielilor, iar supraestimarea veniturilor bugetare a constituit un factor recurent de încurajare a majorărilor de cheltuieli în cursul rectificărilor bugetare.

Ce spun analiştii

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a declarat că, la nivel principial, strategia fiscală este foarte importantă, în perioada următoare urmând să fie analizată. În urma analizei, Consiliul Fiscal va elabora şi publica o opinie cu privire la conţinutul şi credibilitatea acesteia.

"Este o premieră. Un prim pas important pentru o programare bugetară multianuală. Este o viziune strategică care se întinde pe trei ani şi stabileşte nişte ţinte bugetare care trebuie să fie respectate", a spus Dumitru, care este şi economist-şef al Raiffeisen Bank. El consideră că strategia este de ajutor şi pentru oamenii de afaceri, pentru investitori, având în vedere că se creează predictibilitate fiscală, în condiţiile în care autorităţile nu trebuie să se abată de la ţintele stabilite. Totodată, strategia ajută şi Ministerul Finanţelor în procesul de programare a finanţării deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice.

Întocmirea strategiei fiscale multianuale era necesară pentru a oferi investitorilor o imagine mai clară asupra politicii fiscale pe termen mediu, astfel încât aceştia să-şi poată construi planul de afaceri pe baza ţintelor asumate de Executiv, spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

"Însă este esenţial ca această strategie să fie respectată, nu doar asumată, altfel nu va reuşi să îşi îndeplinească obiectivul de bază, adică sporirea gradului de predictibilitate al politicii fiscale."

Hăncilă apreciază că Guvernul şi-a asumat ţinte de reducere a deficitului bugetar extrem de ambiţioase în următorii ani. "Sper ca în strategie să fie descrise amănunţit şi măsurile pe care Guvernul intenţionează să le adopte pentru reducerea cheltuielilor curente sau modalităţile de creştere a veniturilor luate în calcul, pentru ca agenţii economici să poată estima corect impactul măsurilor viitoare."

Ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, îşi asumă respectarea plafoanelor stabilite pentru cheltuielile bugetare şi ţintele de deficit aferente perioadei 2011-2013