Ce îi lipseşte pieţei imobiliare pentru a reveni pe creştere

Autor: Cristi Moga 16.09.2010

Piaţa imobiliară locală nu se poate desprinde de economiile străine care au adus-o pe creştere şi care încă sunt în "convalescenţă" după tsunami-ul economic început în urmă cu doi ani.

Problemele economice, care inhibă investitorii dar şi oamenii interesaţi de achiziţia unei locuinţe, sunt considerate de către consultanţi principalele motive pentru care piaţa imobiliară se află încă în letargie.

Numărul proiectelor "în viaţă" a scăzut de la o lună la alta în ultimii doi ani. O parte au fost finalizate, în timp ce marea majoritate au fost blocate pe termen nedeterminat. La polul opus, în primăvara acestui an au fost anunţate noi proiecte în zona de retail, dar construcţia nu a fost încă demarată la nici unul dintre ele, pe fondul problemelor cu care încă se confruntă piaţa de profil.
În aceste condiţii, potrivit unui studiu al firmei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield, în următorii doi ani va mai fi livrat un singur mall în România şi nici pieţele de birouri şi locuinţe nu arată mai bine.

"Evident că cererea este întotdeauna problema în piaţă. În prezent este limitată pe toate sectoarele, uneori aproape de zero. Pentru a avea cerere însă ai nevoie de o economie care să funcţioneze, iar a noastră pare blocată. Ne aflăm în contra-direcţie. Te uiţi în toată regiunea şi noi suntem ultimii. Şi este greu de înţeles acest lucru", spune Bogdan Georgescu, managing partner al firmei de consultanţă imobiliară Colliers International.
Cele aproximativ 5.000 de apartamente goale noi din Bucureşti, cele peste 200 de spaţii neocupate din malluri şi cele aproximativ 30 de hectare de birouri goale arată faptul că dezvoltatorii au mers cu două viteze mai repede decât cererea solvabilă, cu gândul la continuarea trendului de creştere economică susţinută.
"Nivelul cererii unei pieţe este determinat de economie, care se transpune în locuri de muncă, în venituri pentru populaţie, iar mai departe în cerere pentru locuinţe şi produsele din magazine", explică Georgescu.

Legătura dintre economie şi piaţa imobiliară este subliniată şi de către Mihnea Şerbănescu, general manager al firmei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox, care apreciază că piaţa locală este în continuare dependentă de apetitul pentru investiţii al străinilor.
"Până când nu vor înregistra economiile de care depindem o creştere serioasă, astfel încât să intrăm şi noi în sfera lor de intenţie, nu avem ce să vorbim despre creştere în imobiliare", spune Şerbănescu.
Austriecii şi britanicii, care în perioada 2005 - 2008 au "ras" aproape tot în imobiliare, sunt în prezent într-o expectativă aproape totală şi încearcă să îşi rezolve problemele cu acţionarii şi creditorii de pe pieţele locale.
Numeroşi consultanţi apreciau că o listă lungă de falimente ar putea debloca într-un final piaţa, dar acestea au întârziat să apară, iar dosarele de insolvenţă pot prelungi cu câţiva ani "viaţa" unor firme aflate în pragul prăpastiei, inclusiv cu complicitatea principalilor creditori, de cele mai multe ori instituţii financiare.
"Băncile de la noi nu au pierdut deocamdată, ceea ce nu pare a fi tocmai în regulă. În timp ce toată lumea pierdea, băncile continuau să facă profituri bune", apreciază Şerbănescu.

Potrivit unei analize ZF, pentru doar 50 dintre cele mai mari proiecte imobiliare din România au fost acordate credite de aproximativ 3,5 miliarde de euro în ultimii ani. Pentru o bună parte dintre acestea termenele de rambursare au fost decalate, ca urmare a obţinerii unor venituri sub aşteptări din închirierea spaţiilor centrelor comerciale sau a clădirilor de birouri. În aceste condiţii, şi băncile arată o reticenţă pentru acest segment, care nu reprezintă în un motiv, ci o consecinţă a scăderii activităţii imobiliare, apreciază consultanţii.
"Finanţarea este un mecanism prin care poate fi stimulată piaţa imobiliară, dar până când nu există cerere aceasta nu reprezintă o problemă" apreciază Georgescu de la Colliers.

Instabilitatea politică şi măsurile uneori haotice privind fiscalitatea contribuie de asemenea la declinul imobiliar, în condiţiile în care investitorii au nevoie de stabilitate şi predictibilitate pentru a putea începe investiţii care durează de regulă între doi şi cinci ani.
"În plus, factorul politic reprezintă un bun motiv pentru a nu te mai uita la televizor. Acesta dă o imagine care inhibă orice apetit pentru investiţii", conchide Şerbănescu de la DTZ.