Inundaţiile au făcut pagube uriaşe. Pe cine au protejat digurile de 220 de milioane de euro?

Autor: Catalin Lupoaie 16.09.2010

Inundaţiile de anul acesta au făcut pagube de peste 350 mil. euro, fiind afectate peste 9.000 de locuinţe şi peste 270.000 ha de teren agricol, scrie revista BUSINESS CONSTRUCT. Cum puteau fi evitate măcar o parte din aceste pagube?



Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a încheiat din 2007 şi până în prezent contracte de amenajări de ape şi îndiguiri de peste 920 mil. lei (220 mil. euro) şi 11,9 mil. euro, potrivit datelor de pe site-ul elicitatie.ro, însă cu toate acestea investiţiile realizate în ultimii ani nu au putut preîntâmpina pagubele produse de inundaţiile din această vară.

Cele mai mari investiţii nu au fost realizate în zonele afectate anul acesta, ci în judeţele Timiş, Suceava sau Vâlcea. Reprezentanţii ANAR susţin că "inundaţiile nu pot fi prevenite, ele sunt un fenomen natural, iar efectele acestora pot fi limitate, nicidecum anulate".

Întrebaţi în ce fel a fost decisă oportunitatea investiţiilor în amenajări de ape din ultimii ani, oficialii instituţiei au explicat că pentru fiecare lucrare de apărare există un studiu de fezabilitate şi prefezabilitate, în baza căruia se stabilesc indicatorii tehnico-economici.

"De exemplu, pentru proiecte finanţate din credite externe, indicatorii tehnico-economici se aprobă prin HG, conform legislaţiei în vigoare, în baza acordurilor dintre Guvernul României şi banca finanţatoare", afirmă Ana-Maria Tănase, purtătorul de cuvânt al ANAR, care a trimis un răspuns de zece pagini la întrebările trimise de Ziarul Financiar, majoritatea informaţiilor fiind tehnice şi pline de definiţii.

Una dintre definiţii a fost că investiţiile realizate de ANAR ţin cont de numărul de locuitori care vor fi apăraţi prin construirea lucrării respective, obiectivele socio-economice care vor fi apărate prin construirea lucrării respective, precum şi clasa şi categoria de importanţă a lucrării.

"Starea digurilor este în general bună, subliniindu-se faptul că cedările înregistrate (ruperea) la aceste lucrări hidrotehnice s-au datorat în special depăşirii capacităţilor tehnice proiectate (deversare) şi mai puţin fenomenelor de eroziune internă. Pe de altă parte, menţionăm faptul că, în conformitate cu standardele aflate în vigoare, multe dintre digurile realizate până în prezent pentru protecţia terenurilor agricole au fost dimensionate în clasele de importanţă III-V, cu alte cuvinte, să reziste la inundaţii cu perioada de revenire de la 10 până la 50 ani", explică Tănase.

Probabilitate anuală de depăşire a digului înseamnă dig cu asigurare de 0,1%, 1%, 2%, 5%, 10%, cu alte cuvinte, dig făcut să reziste la inundaţii care se produc o dată la 1.000 de ani, 100 de ani, 50 ani, 20 ani, 10 ani.

Multe din digurile construite în anii trecuţi apără în prezent şi noi zone locuite, astfel că necesită reconsiderări ale încadrării în clase de importanţă şi implicit lucrări noi de supraînălţare/reconsolidare.

Sistemul naţional de gospodărire a apelor (care include şi componenta de apărare împotriva inundaţiilor) constă în peste 10.000 km de diguri, peste 1.500 de baraje cu efect de atenuare, cu o capacitate de 3,7 miliarde metri cubi şi peste 15.700 km de lucrări pe cursuri de apă, cea mai mare parte fiind în patrimoniul ANAR, restul fiind în administrarea Hidroelectrica, Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi administraţii locale.

Viituri greu de controlat

Oficialii ANAR susţin că pagubele rezultate în urma viiturilor rapide, ca rezultat al precipitaţiilor concentrate pe arii restrânse, aşa cum s-a întâmplat în acest an, nu depind de infrastructura de apărare, prin urmare, ele nu au fost produse ca urmare a revărsării râurilor, iar soluţia de evitare a acestor fenomene ţine de amenajarea teritoriului, precum şi de demararea unui program coerent de amenajare a torenţilor şi împăduriri, care nu ţin de responsabilitatea Apelor Române.

"Din evaluările preliminare realizate de către Administraţia Naţională Apele Române, inundaţiile de anul acesta au fost afectate de viituri rapide, ca rezultat al precipitaţiilor concentrate pe arii restrânse, în jur de 27 de judeţe, din care cele mai afectate au fost Cluj şi Sălaj (în perioada 15 iunie-20 iunie), în timp ce Botoşani, Suceava, Covasna, Harghita, Constanţa au fost afectate din 20 iunie şi până în prezent", explică Tănase. Cele mai mari pagube le-au produs viiturile de pe râul Siretul superior şi afluenţii acestuia, judeţele cele mai afectate fiind Suceava, Neamţ, Bacău, Botoşani, Iaşi, Tulcea şi Constanţa.

"Pe Siretul superior debitele au fost comparabile cu anul 2008, dar nu au fost afectate localităţile Paşcani (dig cu asigurare 1%), Lespezi, Adjudeni, Răchiteni, Mirceşti, Nicolae Bălcescu, întrucât digurile (cu asigurare 2%) din dreptul localităţilor au rezistat datorită lucrărilor de consolidare supraînălţare făcute în timpul intervenţiilor operative", susţine Tănase.

În 2008, localităţile enumerate au fost afectate, iar în urma măsurilor de atenuare a viiturilor de pe râurile Siret şi Prut au fost reduse substanţial nivelurile pe Dunăre pe sectorul Brăila-Galaţi-Isaccea-Tulcea.

Reprezentanţii ANAR dau exemplul localităţii Tămăşeni (jud. Neamţ), unde ruperea batardoului (poartă din dreptul unei incinte agricole) a condus la pătrunderea apelor şi au fost inundate 15 case, spre deosebire de circa 662 case în 2008.

Investiţii noi de 160 mil. euro

ANAR va derula anul acesta 288 de investiţii cu o valoare totală de 667,4 mil. lei (158 mil. euro), din care de la bugetul de stat vor proveni 199,8 mil. lei pentru 191 de lucrări, în timp ce restul de 467,5 mil. lei vor proveni din credite externe rambursabile de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) pentru 97 de lucrări.

"Execuţia acestor lucrări continuă din anii anteriori, o parte din ele fiind promovate prin hotărâri de guvern în regim de urgenţă. Pe domenii de activitate, obiectivele de investiţii aflate în execuţie în anul 2010 sunt împărţite astfel: surse de apă, 34 de obiective; apărare împotriva inundaţiilor, 242 de obiective şi protecţia mediului, 12 obiective", afirmă reprezentanţii ANAR.

În anul 2009, toate lucrările de protecţie împotriva inundaţiilor au fost finanţate peste 80% din fonduri europene, respectiv de la BDCE.

Printre lucrările promovate în regim de urgenţă în urma inundaţiilor de anul acesta se numără construcţia unui dig de 18 de kilometri în localitatea Săuceşti (Bacău) şi lucrări de îndiguire la Doljeşti (judeţul Neamţ).

Valoarea totală a investiţiilor şi a realizării măsurilor propuse pentru perioada 2010-2035 se ridică la 25 mld. euro, echivalentul a circa un miliard de euro pentru toţi "actorii" implicaţi în Strategia de Management al Riscului la Inundaţii - Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Din total, partea ce revine ANAR se ridică la circa 300 de milioane de euro pe an pentru investiţii în lucrări hidrotehnice şi pentru implementarea de măsuri nonstructurale (îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare a apelor, alarmare-avertizare, pregătire-formare profesională etc.).

"În ultimii ani, în cadrul ANAR volumul investiţional a fost de circa 125-130 de milioane de euro pe an pentru lucrări de infrastructură de apărare şi circa 25 de milioane de euro pe an pentru măsuri nestructurale", spun reprezentanţii ANAR.