Premierul ungar şochează din nou: se gândeşte să naţionalizeze fondurile de pensii private

Autor: Andreea Neferu 16.09.2010

Liderul guvernului de la Budapesta ia în calcul naţionalizarea întregului sistem de pensii, având în vedere că modelul actual public-privat împovărează suplimentar deficitul bugetar.



Premierul ungar Viktor Orban a vorbit despre posibilitatea naţionalizării fondurilor de pensii private prezente pe piaţa ungară, dacă Uniunea Europeană nu va aproba solicitarea Cabinetului de la Budapesta şi a altor opt guverne europene de a nu mai recunoaşte drept cheltuieli bugetare contribuţiile colectate de stat şi apoi transferate către fondurile private de pensii, potrivit Budapest Business Journal.

Şi România, alături de Ungaria, Suedia, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania şi Letonia este semnatara aceste petiţii, prin care se atrage atenţia asupra faptului că metodele statistice utilizate în prezent "dezavantajează statele membre care şi-au reformat sistemele de pensii sau sunt în proces de reformare a acestora, în raport cu statele membre care nu implementează astfel de reforme". Care este însă principala problemă semnalată de cele nouă state? După reforma sistemului de pensii, o parte dintre contribuţiile totale este redirecţionată către fondurile de pensii private, iar cealaltă parte către bugetul asigurărilor de stat. În concluzie, bugetul de pensii este micşorat. Statul plăteşte pensiile în regim "pay as you go" (banii colectaţi acum de la angajaţi sunt plătiţi pensionarilor de astăzi), astfel că reducerea veniturilor din contribuţiile pentru pensii conduce la accentuarea deficitului bugetar.

3%, cu sau fără decizie favorabilă de la UE

"Aşteptăm decizia pozitivă a instituţiilor din cadrul Uniunii Europene cu privire la această solicitare, însă atingerea unui deficit bugetar de sub 3% din Produsul Intern Brut anul viitor va fi independentă de această decizie", a anunţat Ministerul ungar al Economiei. Ministrul economiei, George Matolcsy, a afirmat săptămâna trecută că Ungaria va respecta ţinta pentru 2011 privind gaura bugetară, în baza unui buget care ar putea să nu fie "eliberat" de povara cheltuielilor cu contribuţiile pentru pensii.

"Este mai mult decât evident pentru toată lumea că transferul a 300-400 de miliarde de forinţi (1-1,4 mld. euro) către un fond care nu este nici măcar privat, ci semi-privat, semi-public, şi în acelaşi timp menţinerea unui deficit de 3% nu vor funcţiona", consideră premierul Orban.

Ministrul economiei a mai atins o altă problemă stringentă a Ungariei care este legată de volumul masiv de credite în valută contractate de gospodăriile şi companiile locale. Partidul de guvernământ Fidesz vrea să ajute în acest sens zeci de mii de persoane fizice, a declarat Matolscy, potrivit Realdeal.hu.

Astfel, Banca Ungară de Dezvoltare va participa în cadrul unei asociaţii naţionale care va sprijini persoanele care sunt în urmă cu rambursările la creditele ipotecare din cauza deprecierii puternice a forintului în raport cu euro şi cu francul elveţian.

Debitorii vor primi alternativa de a-şi converti împrumuturile în forinţi sau de a-şi închiria locuinţa, după ce aceasta ar urma să fie cumpărată de un fond de administrare a activelor. Pe de altă parte însă, statul nu-şi va permite să suporte costul acestor măsuri, astfel că tot băncile vor fi nevoite să-şi asume responsabilitatea în acest sens, în ciuda faptului că deja sunt împovărate cu o taxă substanţială.

Băncile, principalele victime

Tot Matolcsy a declarat că Ungaria nu va mai avea nevoie de măsuri de austeritate pentru a-şi reduce deficitul din 2011 la sub 3% din PIB, din moment ce taxa suplimentară impusă băncilor şi ajustările aplicate sectorului public vor reuşi să ţină în frâu gaura bugetară.

"Nu vor mai fi (măsuri de austeritate anul viitor - n.r.), având în vedere că esenţa după care ne-am ghidat a fost: fie austeritate, fie taxă bancară", a explicat Matolcsy.

Principalele victime ale măsurilor luate de Cabinetul de la Budapesta rămân, deci, băncile. "Când am citit prima dată propunerile (privind ajutorul acordat debitorilor în valută - n.r.) primul meu gând a fost că ceea ce se întâmplă este o nouă pedeapsă pentru bănci. Dacă planul merge mai departe în forma sa actuală, va avea un impact negativ asupra băncilor şi va declanşa probleme serioase de lichiditate, având în vedere că va fi extinsă perioada de scadenţă a creditelor", a declarat Zsolt Vavrek de la fondul de administrare a activelor Equilor Investment.

Guvernul joacă dur