Ţinta asigurărilor obligatorii de locuinţe: 250.000 de case până la sfârşitul anului

Autor: Angela Placinta 16.09.2010

Deşi România se află într-o zonă cu risc seismic peste medie, proprietarii de case nu se înghesuie să le asigure. Asigurarea obligatorie a locuinţelor a intrat în vigoare în urmă cu două luni, dar până acum au fost semnate numai 40.000 de contracte, în condiţiile în care numărul total de locuinţe se ridică la 8,3 milioane. Mulţi încă preferă să stea la mila statului după o eventuală inundaţie sau un cutremur decât să încheie o poliţă de asigurare.



Asigurătorii se aşteaptă ca până la finalul anului circa 250.000 de case să fie asigurate prin poliţe obligatorii, adică numai 3% din totalul locuinţelor din România, a declarat Marius Bulugea, preşedintele Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), la seminarul "Cum va funcţiona sistemul de asigurări obligatorii de locuinţe", organizat ieri de ZF în colaborare cu PAID.

PAID este compania care va emite poliţele obligatorii pentru cele 8,3 milioane de locuinţe din România. Compania a fost înfiinţată anul acesta de 13 asigurători care vor distribui poliţele obligatorii: Astra, Groupama, Generali, Ardaf, ABC, City Insurance, Platinum, Uniqa, Carpatica, Euroins, Credit Europe, Grawe şi Certasig. Asigurarea locuinţelor a devenit obligatorie începând cu data de 15 iulie, iar proprietarii de case au 6 luni la dispoziţie pentru a se asigura, în caz contrar fiind amendaţi de autorităţile locale cu până la 500 de lei.

"Programul a debutat în mijlocul unor fenomene care se abat în fiecare an asupra României: inundaţiile. Destul de multe state au procedat la introducerea asigurărilor obligatorii după catastrofe majore. Deocamdată în România am avut recent numai inundaţii şi alunecări de teren, dar pierderile sunt destul de greu de acoperit", explică Bulugea.

PAID are în prezent 12 angajaţi, iar până la sfârşitul anului va mai angaja câteva persoane. Compania dispune de un sistem informatic, achiziţionat recent, structurat pe module - emitere poliţe, preluare poliţe, gesiune, daune, reclamaţii şi sesizări, raportare şi interacţiune cu alte instituţii - care îi permite să emită şi să gestioneze poliţele complet electronic.

"Ritmul vânzărilor a crescut de la 100-200 de poliţe pe zi la 1.200-1.500 de poliţe pe zi. Scopul nostru este să ajungem la 3.500-4.000 de poliţe pe zi. Este un obicei tipic al românilor să îşi plătească toate dările la sfârşitul anului, deci mă aştept la o creştere semnificativă pe final de an", afirmă preşedintele PAID.

Pentru prima dată, o bază de date cu locuinţele

Locuinţele sunt împărţite în două mari categorii, în funcţie de care diferă preţul asigurării: în prima categorie intră cladirile de tip A, construite din materiale rezistente, tratate termic sau chimic (beton, cărămidă, lemn etc.), prima de asigurare fiind de 20 de euro pe an, iar în a doua categorie intră locuinţele de tip B, cele construite din materiale netratate, cum ar fi chirpiciul, pentru care prima de asigurare este de 10 euro pe an. Suma asigurată este de 20.000 de euro pentru cele de tip A şi de 10.000 de euro pentru cele de tip B. Din totalul locuinţelor asigurate de la mijlocul lunii iunie până în prezent, 89% sunt de tip A, cu primă de 20 de euro, iar 73% sunt din mediul urban.

Situaţia asigurării locuinţelor va fi urmărită prin intermediul unei baze de date care este construită în prezent de PAID şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, pe baza datelor primite de la prefecturi, care va cuprinde informaţii cu privire la toate locuinţele din România. Aceasta este prima bază de date referitoare la toate locuinţele din România, care va putea fi utilizată şi pentru aflarea unor statistici interesante care nu sunt în prezent ştiute: câte persoane stau cu chirie, care este numărul maxim de locuinţe pe care le are o persoană şi altele.

"Acţiunea de colectare a datelor a început pe 15 iunie. Ne-au răspuns până acum 637 de localităţi, iar în baza de date sunt cuprinse informaţii despre 2,8 milioane de locuinţe. Un sfert din localităţi nu dispun de baze de date, nu au personal suficient, deci au liniat tabele cu 36 de coloane pe coli de hârtie A3, le-au completat şi le-au trimis prin poştă (colectarea datelor se face în format electronic - n. red.)", afirmă Radu Popescu, consilier în cadrul PAID.

Judeţele cele mai conştiincioase la raportarea datelor sunt Mureş (55 de localităţi au raportat), Bistriţa-Năsăud (42) şi Satu-Mare (37). La polul opus, din judeţul Dâmboviţa nicio localitate nu a trimis date către PAID, iar în Ialomiţa şi Giurgiu numărul localităţilor care au făcut raportări este de numai 3.

Legea este în curs de modificare

Legea asigurărilor obligatorii de locuinţe se află în proces de schimbare în Parlament: dacă în prezent legea prevede că asigurătorii sunt cei care trebuie să plătească despăgubirile pentru poliţele obligatorii de locuinţe, după modificare această atribuţie va reveni PAID.

"Sistemul are câteva carenţe, există un proiect de modificare în Parlament. Sperăm ca acesta să fie aprobat cât mai repede. Cea mai importantă modificare este cea referitoare la despăgubiri: primele sunt colectate de PAID, iar despăgubirile sunt plătite de asigurători. Asigurătorii nu pot face însă acest lucru, deoarece nu pot constitui rezerve pentru aceste poliţe", a declarat Angela Toncescu, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Asigurarea obligatorie a locuinţelor a existat până în 1995, pe atunci aceasta fiind plătită odată cu impozitul pe locuinţă, motiv pentru care multe persoane o percep ca fiind o taxă.

"Oamenii ar trebui să fie conştienţi şi să cunoască necesitatea acestei legi. Ar trebui să meargă să încheie asigurarea, dar problema este că lucrurile nu vor merge atât de uşor. Asigurarea obligatorie este însă numai o părticică din valoarea casei. Eu recomand oricui să facă şi o asigurare facultativă", mai spune Toncescu.

O treime din populaţie, expusă riscului de cutremur

Asigurarea locuinţelor este cu atât mai importantă cu cât o treime din populaţia României este expusă riscului de cutremur, după cum spune Sever Georgescu, director ştiinţific în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă. La cutremurul din 1977 pagubele s-au ridicat la 20% din PIB, potrivit celor mai recente evaluări.

"Nu suntem singuri în zonele seismice, Europa e lângă noi, mai ales cea de sud. Specific României este faptul că, în vreme ce în alte locuri din lume sunt cutremure de suprafaţă, cu o adâncime maximă de 30 km, în Vrancea aceasta ajunge la 160-170 de kilometri. Circa 35% din populaţia ţării este expusă la cutremure, adică 66% din populaţia urbană", explică Georgescu.

În ceea ce priveşte mitul clădirilor construite după '89, despre care se spune că ar fi mai puţin rezistente decât cele din perioada comunistă, omul de ştiinţă spune că lucrurile nu stau chiar aşa. "Din constatări vizuale, s-ar părea că există câteva astfel de cazuri. Imediat după '90 s-au construit clădiri tip vilă în regie proprie, care s-ar putea să fie mai slăbuţe. Dar în cazul blocurilor de locuit este puţin probabil să se fi produs greşeli de masă."

PAID dispune şi de un program de reasigurare, care a fost negociat de un consorţiu de brokeri format din Aon Benfield, Guy Carpenter, Stellar Re şi Willis Re. Printre reasigurători se numără Swiss Re, Pertner Re, Sirius, Kiln, Transatlantic Re şi Lloyd's.

"Atunci când a început emiterea poliţelor, reasigurarea era deja în vigoare. Condiţiile sunt foarte competitive şi negociate în avantajul PAID, tocmai pentru că nu există altă sursă de finanţare în afară de acţionarii PAID. Primele de reasigurare ţin cont de expunerile agregate calculate la fiecare sfârşit de trimestru, deci nu este o primă fixă stabilită la început", afirmă Karina Roşu, CEO al Aon România.

Până la urmă, proprietarii de locuinţe vor plăti mai mult pentru o asigurare facultativă şi una obligatorie decât plăteau până acum pentru o singură poliţă facultativă, dar care cuprindea toate riscurile. După încheierea unei poliţe obligatorii, la cumpărarea celei facultative nu toate companiile vor reduce preţurile cu 10 euro, respectiv 20 de euro, deşi în trecut autorităţile au declarat că vor rămâne la fel costurile pentru proprietarii de case.

"Au existat discuţii despre scăderea preţului, dar acest lucru ţine de politica comercială a fiecărei societăţi. Multe vor vinde la pachet asigurări facultative cu obligatorii şi atunci vor face reduceri de preţ, dar depinde de fiecare. Consider că distribuţia de asigurări obligatorii nu se face într-un ritm care să ne mulţumească", spune Radu Mustăţea, CEO al Astra, care deţine jumătate din piaţa asigurărilor obligatorii de locuinţe, cu peste 21.200 de poliţe emise până în prezent.

Piaţa asigurărilor, -4,5% la sfârşitul lui iulie

Piaţa asigurărilor a înregistrat în primele şapte luni din acest an o scădere de 4,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2009, primele brute subscrise fiind de 5,08 mld. lei, a declarat Angela Toncescu, preşedintele CSA. Din asigurări generale, subscrierile au fost de 4,11 mld. lei, în scădere cu 6,4%. În schimb, pe segmentul asigurărilor de viaţă subscrierile au urcat cu 4,8%, la 961 mil. lei. Despăgubirile plătite de asigurări au fost de 2,7 mld. lei pentru poliţe generale şi de 373 mil. lei pentru poliţe de viaţă. Rezervele totale ale asigurătorilor erau de 11,29 mld. lei la sfârşitul lunii iulie, cu 8% peste nivelul din iulie anul trecut.