Vinul a pierdut lupta cu berea în coşul de consum. Producătorii încearcă să câştige teren prin deschiderea de crame

Magazinele specializate de vin sunt extrem de puţine, potrivit unor estimări fiind vorba numai de 20-30 la nivelul întregii ţări.
Până acum, dintre producători, cele mai agresive planuri de extindere au fost anunţate de Murfatlar care vrea să ajungă la câteva sute de crame în următorii doi-trei ani, acestea urmând să genereze mai bine de jumătate din cifra de afaceri din prezent. Compania a motivat decizia de a investi în crame prin "oportuni­tăţile create de modificarea obiceiurilor de consum pe perioada crizei".

Optează pentru franciză
Pe de altă parte,Tohani, un alt producător important de vin, operează deja în jur de 60 crame proprii şi are în vedere extinderea. Ambele companii optează pentru un sistem de franciză, cramele fiind operate de diferiţi parteneri
locali. Murfatlar, spre exemplu, vine cu brandul, know-how-ul, pro­­dusele, investiţia de marketing, politica comercială, iar partenerul cu spaţiul, care poate să fie închiriat sau în proprietate, şi amenajarea. Deschiderea unei crame se ridică la 10-15.000 de euro, iar recuperarea investiţiei se poate face între patru şi şapte luni.
Tohani a început să dezvolte crame pro­prii la începutul anilor 2000, dar au fost şi câteva, până în cinci unităţi, închise.
"Nu suntem legaţi de un obiectiv cantitativ în ceea ce priveşte deschiderea de crame. Din punctul de vedere al vânzărilor cea mai bună cramă este cea din Iaşi", a spus Florin Timău, director de marketing al Tohani.
Alte informaţii din piaţa vinului arată că Adrian Rădulescu, care, potrivit datelor disponibile, este secretar de stat la Ministerul Agriculturii, urmează să deschidă magazine proprii de vin. El nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei. Deschiderea acestor unităţi este însă departe de a anunţa o efervescenţă pe piaţa vinului, piaţa pe care cele mai mari rulaje se fac prin hipermarketuri. Nici măcar vânzările prin intermediul hotelurilor şi restaurantelor nu au putut ţine pasul.

De ce nu rezistă magazinele specializate de vin
Tiberiu Duma, unul dintre acţionarii Patria Vinum, care a închis cele două locaţii din Capitală, a explicat faptul că magazinele specializate nu rezistă pentru că pe de o parte nu există o cultură a vinului în rândul consumatorilor fără pretenţii, iar pe de altă parte, există o alternativă, consumul de bere, mult mai ieftină, pentru care românii optează. El a decis să închidă magazinele pe fondul unui consum în scădere şi a majorării TVA în iulie.
Primul magazin Patria Vinum a fost deschis în octombrie anul trecut şi a lansat conceptul de vin la pompă şi vin la hartă. Patria Vinum s-a poziţionat pe segmentul scăzut şi mediu de preţ, iar planul era ca la sfârşitul acestui an reţeaua să ajungă la 10 magazine. Cele două unităţi care au funcţionat au necesitat investiţii de 75.000 de euro.
Şi Cătălin Păduraru, critic de vin şi fost acţionar al retailerului Vinexpert, care se poziţionează pe segmentul ridicat de preţ, vorbeşte despre o lipsă a "culturii vinului". Vinexpert se poziţionează pe segmentul mediu şi înalt de preţ.
"Este vorba în primul rând de o specificitate a pieţei. Deocamdată criteriul de alegere nu e neapărat calitatea. Pe segmentul preţurilor reduse, magazinele de vin, fie că vorbim de supermarketuri sau de magazine specializate, rezistă pentru că aici logica vinului poate să fie înţeleasă. În situaţia în care apar lucruri mai specifice, există posibilitatea să nu se ajungă la break-even", afirmă Păduraru.

Consumul de bere e susţinut de multinaţionale puternice
El adaugă faptul că logica produselor de masă este mult mai simplă, iar tendinţa de consum este înspre mainstream. Păduraru aminteşte şi de consumul de bere, susţinut de multinaţionale cu putere financiară, berea fiind un produs cu o valoare adăugată scăzută.
"Pe de altă parte, există o piaţă gri şi suficienţi producători mici şi mijlocii care vizează direct consumatorul final. Această sintagmă «preţuri de producător» nu face decât rău şi îndreaptă un deget în direcţia comerţului (specializat - n.red.). Acestea sunt acţiuni disparate, dar care deteriorează piaţa, o bulversează", a mai spus Păduraru. Bugetul de marketing al producătorilor de vin este "infinit mai mic" comparativ cu producătorii de bere, astfel că nici campaniile de promovare nu au forţa competitorilor din industria berii.
La rândul său, omul de afaceri Octavian Radu care în trecut a investit în industria vinului, unde a deţinut importatorul Depozitul de Vinuri, este de acord cu lipsa educaţiei consumatorului român.
"Nu există încă o cultură a vinului în România şi acumularea durează mult timp. Pe de altă parte şi diferenţele de preţ între vinurile (bune) de import şi cele româneşti este încă mare, iar în plus se găsesc multe vinuri şi la supermarket. La baza "problemelor" fiind lipsa dorinţei de vinuri exclusive, soluţia vine în timp, prin creşterea gradului de sofisticare a consumatorului român. Adesea văd oameni cu
Bentley şi iaht, care beau însă o «poşircă» franţuzească de la supermarket", spune Octavian Radu.

O piaţă în scădere

Şi competitori mai mici, cum este, spre exemplu, Casa Vinului - Dr Puşcă, vor să se extindă în franciză. "Vinul este un aliment pretenţios ca şi prezentare. Dacă ai un magazin de acest fel, trebuie să te pricepi. Menţinerea magazinului în piaţă depinde de brandul pe care ţi-l creezi", a spus Ion Puşcă, care deţine magazinele Casa Vinului, Dr. Puşcă şi care anul trecut au avut afaceri de 0,4 mil. lei şi pierderi de 0,2 mil. lei. Planurile de extindere anunţate de companii vin însă pe fondul unui consum în scădere, astfel că piaţa vinului s-ar putea întoarce la nivelul din 2006 după o scădere de 10% anul acesta şi una similară în 2009.