Din cauza măsurilor de austeritate nu se mai toarnă asfalt în Europa de Est

În regiunea rurală estică a Cehiei, locuitorii orăşelului Frydek Mistek credeau că vor avea parte în sfârşit de noul drum la care râvnesc de 14 ani, scrie Bloomberg. Conform planurilor, urmau să fie cheltuite 234 de milioane de dolari (180 mil. euro) pe o centură pentru cele 45.000 de camioane şi autovehicule care trec în fiecare zi prin oraşul cu o vechime de 700 de ani. Proiectul, aprobat la nivel local în anul 2006 şi programat să fie lansat în mai puţin de doi ani, face acum parte dintr-o serie de proiecte de infrastructură din Europa de Est care ar putea fi amânate din cauza restricţiilor de ordin bugetar.
"Dacă nu va fi găsită o soluţie legată de transport, oraşul va muri pur şi simplu", a declarat viceprimarul Petr Cvik în cadrul unui interviu. În timp ce acesta vorbea, centrul oraşului era blocat de autovehiculele de la o fabrică a Hyundai Motor.

Proiectele de infrastructură, primele la care se renunţă
Guvernele ţărilor din întreaga Europă pun în aplicare o serie de măsuri de austeritate după ce temerile investitorilor privitoare la deficitele bugetare au generat o criză a datoriilor suverane la începutul acestui an.
În Irlanda, salariile angajaţilor din sectorul de stat au fost reduse cu 13%. Spania pregăteşte cel mai drastic buget din ultimii 30 de ani, în timp ce reducerile salariale din Grecia au condus la o scădere anualizată de 25% a cheltuielilor consumatorilor în trimestrul al doilea. În Europa fostă comunistă, proiectele de infrastructură sunt îngheţate.
Ministrul ceh al transporturilor, Vit Barta, a purtat negocieri cu o serie de constructori pentru reducerea costurilor de construcţie cu 2,5% pentru proiectele de drumuri contractate şi cu 5% pentru proiectele de cale ferată. În condiţiile actuale de piaţă, construcţia tuturor drumurilor şi căilor ferate noi avute în vedere ar dura 100 de ani, a declarat ministrul.
"A trebuit să mă comport ca un om de afaceri dur şi au existat concesii de ambele părţi", a declarat Barta. "Următorul pas priveşte definirea priorităţilor pe care le avem imediat ce guvernul se va decide asupra unui cadru de investiţii", a adăugat ministrul.
Firma Skanska, cu sediul în Stockholm, cel mai mare constructor al Suediei, poartă consultări cu avocaţi în legătură cu contracte care au fost semnate şi continuă negocierile cu clientul, a declarat Lucie Novakova, purtătoare de cuvânt a diviziei din Cehia a companiei.

Eurovia şi-ar putea reduce forţa de muncă
"Este o decizie politică şi va trebui să ne adaptăm", a declarat Martin Borovka, director executiv al diviziei din Cehia a Eurovia, o subsidiară a companiei franceze Vinci. "Vom opera disponibilizări, ne vom reduce toate costurile şi nu vom mai face achiziţii", a adăugat Borovka.
Guvernul bulgar a suspendat lucrările de construcţie a unei autostrăzi de la Sofia către Varna, oraşul de la Marea Neagră, până în anul 2012. Decizia acestuia ar putea afecta turismul din zona de coastă, în condiţiile în care drumul de 350 de kilometri dinspre capitală este parcurs în prezent într-o zi.
România a stopat lucrările de construcţie în acest an, după ce a construit numai 40 de kilometri de autostradă anul trecut. Autorităţile din Ungaria ar putea reduce dimensiunile proiectelor de infrastructură, potrivit ministerului ungar al economiei.
Codaşi la capitolul drumuri de calitate
Cehia se numără printre cele 10 state fost comuniste care au aderat la Uniunea Europeană în ultimii şase ani şi a primit bani europeni pentru modernizarea legăturilor de transport datând din era sovietică. Ţara s-a poziţionat pe locul 79 în cadrul unui studiu al Forumului Economic Mondial privitor la calitatea drumurilor. Polonia a ocupat poziţia 127, în timp ce Un­garia s-a clasat a 64-a. Singapore a ocupat poziţia de lider, urmată de Franţa. Germania şi Austria au ocupat poziţiile patru şi respectiv şase.
Ţările din fostul bloc de est au alocat 1,9 procente din Produsul Intern Brut com­binat pentru sectorul transporturilor în anul 2008, în creştere de la 1 procent în anul 2002, potrivit datelor International Transport Forum, un grup de cercetare afiliat Org­ani­za­ţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare din Paris.
"După căderea comunismului s-a înregistrat o puter­nică dezvoltare a sectorului construcţiilor, iar com­pa­niile din acest sector au profitat din plin de acest lucru", declară Ales Michl, analist în cadrul Raiffeisen­bank din Praga. "Acum nu mai sunt fonduri".
Primul-ministru ceh Petr Necas a îngheţat cheltuieli în valoare de 10,2 miliarde de coroane (410 milioane de euro) în acest an pentru a putea aduce de­fi­ci­tul bugetar la nivelul de 3% din Produsul Intern Brut până în anul 2013.
În Ungaria, cea mai îndatorată membră estică a UE, măsurile de auste­ritate adop­tate de guvern includ reduceri de cheltuieli în valoare de 543 de milioane de dolari.
Bulgaria şi România, cele mai sărace membre ale Uniunii Europene, depun de asemenea eforturi în vederea reducerii deficitelor lor bugetare. Slovacia va trebui să-şi diminueze deficitul bugetar cu mai mult de jumătate, de la 7% din PIB pentru a se conforma regulilor din zona euro.
"Construcţiile sunt în continuare prioritatea noastră, însă soluţia trebuie să fie avantajoasă şi pentru societate", a declarat ministrul slovac al transporturilor, Jan Figel, pe 7 septembrie. "Sunt conştient că sunt în joc locuri de muncă, însă nu mai putem continua să construim în acest ritm", a adăugat el.