Ruşii de la Alro cer mai multă energie hidro ieftină pentru a reveni la capacitate maximă
Alro funcţionează de la sfârşitul anului 2008 la 75% din
capacitate, după ce a închis o parte din producţia primară de
aluminiu şi până în prezent circa 1.400 de oameni care lucrau în
combinat şi-au pierdut locurile de muncă.
Deşi preţul aluminiului pe piaţa internaţională a urcat cu 48% în
primul semestru, la un nivel mediu de 2.160 de dolari şi cererea
de aluminiu a crescut de asemenea, Alro continuă să funcţioneze
în regim de criză, la 75% din capacitate, din cauză că nu găseşte
energie ieftină pe piaţă.
"Funcţionarea la capacitate depinde de Hidroelectrica. Deja ne-am
înţeles cu ei să ne livreze 3 TWh care ne permite să producem
206.000 de tone de aluminiu anual. Ne-am înţeles totodată că
există posibilitatea de extindere a livrărilor la 4 TWh în
aceleaşi condiţii pe care le avem în prezent, cu condiţia ca
Hidroelectrica să aibă energia disponibilă. Dacă ne oferă
capacitate de energie adiţională noi o luăm direct", spune Frank
Mueller.
Potrivit lui, dacă Hidroelectrica se decide să furnizeze către
Alro energia suplimentară, combinatul ar atinge producţia de
dinainte de criză, respectiv de 265.000 de tone, şi ar angaja
înapoi o parte dintre salariaţii disponibilizaţi.
Producătorul de aluminiu Alro Slatina, controlat de grupul
Vimetco deţinut de investitori ruşi, a semnat recent cu
Hidroelectrica un contract de achiziţie a 3TWh anual până în
2018, la un preţ de circa 31-37 euro/MWh, cu 25% mai mare decât
anul trecut. 1 Terrawatt (TWh) este egal cu un milion de megawaţi
(MWh). Preţul plătit către Hidroelectrica este însă inferior
celui de pe piaţa liberă, în condiţiile în care Alro este cel mai
important client al companiei şi cel mai mare consumator de
energie din România.
Piaţa europeană este saturată, cererea mondială este în
creştere
Conducerea Alro întrevedea la începutul anului posibilitatea ca
în semestrul al doilea să redeschidă capacităţile de producţie
închise anterior, lucru care nu s-a mai concretizat. Bugetul pe
2010 prevedea o dublare a profitului Alro la 56 mil. dolari şi o
creştere a vânzărilor de 31%, până la 579,6 mil. dolari.
"Piaţa europeană este în cea mai mare parte una saturată,
competiţia este foarte mare, la fel ca şi nivelul calitativ.
Turnătoriile din vest care nu dispuneau de energie ieftină s-au
închis una după alta când preţurile au scăzut pentru că procesul de
producţie este simplu. Noi ne-am concentrat în ultima perioadă pe
produse cu valoare adăugată care sunt mai aproape de
consumatorul final, iar din această cauză marjele de profit ale
Alro au crescut", a precizat Mueller.
Alro şi-a asigurat anul acesta alumina (materia primă pentru
producerea aluminiului) prin deschiderea combinatului Alum
Tulcea, care produce circa 450.000 de tone anual. Chiar dacă
preţul de vânzare al aluminei către Alro este cel al pieţei,
conducerea Vimetco spune că Alro este avantajată prin faptul că
activitatea de aprovizionare este stabilă şi nivelul calitativ
este constant, fapt apreciat de clienţii companiei.
"Aşteptările la nivel mondial sunt ca cererea să crească cu 40%
până în 2015 pentru că fiecare vrea să reducă consumul de carburant
şi se orientează pe materiale mai uşoare, precum aluminiul",
spune directorul Vimetco.
Creditul de la BERD uşurează controlul costurilor
financiare
Alro a semnat recent un contract de refinanţare cu BERD în valoare
de 180 mil. dolari despre care conducerea spune că uşurează
controlul financiar şi îi oferă stabilitate din acest punct de
vedere.
"Aveam multiple împrumuturi la multiple bănci pe diferite termene,
iar fiecare avea condiţiile proprii. În 2009 băncile erau foarte
reticente să prelungească împrumuturile pentru că ele însele
aveau nevoie de lichidităţi. Ne simţim mai confortabil prin
semnarea acordului cu BERD şi Raiffeisen pentru următorii ani",
spune Mueller.
Alro a reuşit anul trecut să-şi salveze profitul doar ca urmare a
încheierii unor contracte de hedging pe preţul aluminiului care-i
asigurau un preţ de vânzare de 2.546 de dolari pentru o
cantitate de 55.000 de tone. Preţul mediu al aluminiului a
coborât anul trecut la 1.667 de dolari pe tonă.
Compania a înregistrat anul trecut o reducere a profitului cu 68%,
la 78 mil. lei (18,3 mil. euro), în condiţiile reducerii cifrei de
afaceri cu 28%, la 1,41 mld. lei (332 mil. euro).
Conducerea companiei spune că în acest moment operaţiunile de
hedging se fac pe termen mai scurt şi doar în momentele în care
consideră că preţul de pe piaţă este destul de atractiv, iar
compania are un stoc de produse.
Vimetco mai deţine în China două fabrici de aluminiu care vor
produce anul acesta 760.000 de tone şi care este estimată să urce
în 2011 la 850.000 de tone, de circa patru ori mai mare decât cea a
combinatului de la Slatina. Vimetco are asigurat în China consumul
de energie prin propria termocentrală.
Extinderea operaţiunilor din China a însemnat însă sistarea
investiţiilor anunţate în urmă cu câţiva ani pe piaţa
românească, respectiv dublarea capacităţii de producţie a
combinatului de la Slatina şi construcţia în parteneriat cu
grupul Interagro a unei centrale electrice care să aprovizioneze
atât Alro, cât şi grupul lui Ioan Niculae.
Alro, o investiţie profitabilă pentru ruşi
Grupul Vimetco (fostul Marco International), controlat de omul de
afaceri rus Vitali Maşiţki, a preluat controlul Alro în 2002, în
urma unei privatizări controversate, care a fost cercetată de
Direcţia Naţională Anticorupţie în 2006. Statul a scos în 2002
la vânzare un pachet de 10% din acţiunile Alro, care a fost
adjudecat de ruşi, după ce aceştia cumpăraseră direct de pe Bursă
un pachet de 43% din acţiuni. Preţul plătit statului a fost de doar
11,5 mil. dolari. Ulterior, Marco a majorat capitalul Alro cu circa
95 mil. euro, investiţia totală ridicându-se la circa 130 mil.
euro.
Compania a beneficiat şi de contracte de aprovizionare cu energie
ieftină, încheiate direct cu Hidroelectrica şi Nuclearelectrica,
obţinând profit în fiecare an de la privatizare încoace. De la
privatizare, ruşii au încasat de la Alro dividende în valoare brută
de peste 300 mil. euro.