Străinii cer randamente mai mari la obligaţiunile locale

AgenŢia internaţională de ştiri Reuters a reluat la sfârşitul săptămânii trecute subiectul randamentelor la titlurile de stat româneşti, afirmând că Trezoreria ar putea avea probleme cu acoperirea deficitului bugetar în ultimul trimestru din 2010 dacă va menţine plafonul de 7% pe an.
Reuters şi Bloomberg, o altă agenţie de ştiri cu acoperire globală, scriu periodic încă din vară pe tema plafonării randamentului la titlurile de stat româneşti, citând aceeaşi analişti care afirmă că dobânzile plătite de stat vor creşte inevitabil, mai devreme sau mai târziu. Totuşi, Finanţele au reuşit să vândă joia trecută obligaţiuni cu maturitate de şapte ani în valoare de 200 de milioane de lei (47 mil. euro) la un randament mediu de 7,1% pe an, similar cu cel de la precedenta licitaţie cu astfel de titluri.

"Licitaţia de joia trecută a fost cea mai reuşită din ultimele două luni, procentul de alocare urcând la 67%, însă cu toate acestea sumele atrase au fost foarte mici. Băncile ezită în continuare să cumpere titluri de stat la plafonul impus de 7% pe an", spune Nicolae Covrig, analist la Raiffeisen Bank.
Scadenţa de şapte ani - cea mai lungă pe care statul emite în prezent titluri - este şi singura pentru care randamentul acceptat trece uşor de 7%. Şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat recent că acceptarea unor randamente mai mari la titlurile de stat ar putea deschide calea spre o spirală ascendentă a dobânzilor.
Statul a atras doar o parte din sumele propuse la licitaţiile din ultimele luni şi a anulat chiar unele emisiuni, în condiţiile în care încearcă să convingă investitorii să accepte randamente mai mici. Având confortul lichidităţilor primite de la FMI şi Uniunea Europeană, Finanţele pot adopta astfel o strategie mai dură de negociere.

Investitorii au solicitat randamente tot mai mari în ultimele luni, argumentând că există incertitudini cu privire la succesul măsurilor de austeritate adoptate de Guvern, argument respins de autorităţi, care spun că tocmai planul de ajustare fiscală va forţa în cele din urmă reducerea randamentelor.
Totodată, Ministerul de Finanţe argumentează că piaţa secundară are o lichiditate prea scăzută pentru a putea reprezenta un indicator real al costurilor de împrumut.
Reuters sugera într-un alt articol publicat în iunie că statul român va pierde lupta pentru limitarea costurilor de împrumut, riscând să fie nevoit să plătească mai mulţi bani dacă nu acceptă discount-urile impuse acum de aceştia la cumpărarea de obligaţiuni.

Cerere mare de titluri de stat în regiune

Polonia a reuşit să plaseze săptămâna trecută obligaţiuni pe zece ani în valoare de 3 miliarde de zloţi (echivalentul a 760 de milioane de euro), în timp ce ofertele de cumpărare înainte de investitori au totalizat 8,9 miliarde de zloţi, un maxim al ultimilor 11 ani. Randamentul pentru obligaţiunile poloneze pe zece ani este de 5,45% pe an, în timp ce dobânda-cheie a Băncii Naţionale a Poloniei este de 3,5% pe an. În Ungaria, randamentul la obligaţiunile pe zece ani este de 6,73% pe an, în timp ce dobânda-cheie a băncii centrale este de 5,25% pe an.