E.ON face primii paşi în proiecte eoliene: 3 parcuri de 200 mil. €

E.ON Regenerabile România, companie care are sediul la Iaşi şi este deţinută de grupul german de utilităţi E.ON, are în dezvoltare trei proiecte eoliene, cu o capacitate instalată totală de peste 100 MW, pentru finalizarea cărora ar trebui să investească 180-200 de milioane de euro, în condiţiile în care compania va decide să utilizeze echipamente noi.
Potrivit datelor Transelectrica, toate cele trei parcuri sunt localizate în regiunea Moldovei, la Vaslui. De altfel, chiar pe pagina de internet de prezentare a companiei E.ON Regenerabile România se preci­zează faptul că societatea este concentrată pe valorificarea potenţialului eolian din zona Moldovei.
Reprezentanţii E.ON nu au dorit să comenteze aceste informaţii până la închiderea ediţiei.

Potrivit datelor Transelectrica, trans­por­tatorul naţional de energie electrică, la începutul lunii august, nemţii aveau avize de racordare la reţea pentru trei parcuri eoliene, de câte 30, 46 şi respectiv 36 MW, toate cele trei parcuri fiind localizate în zone din Vaslui. Astfel, parcul de 30 MW ar urma să fie localizat în zona comunelor Fălciu-Berezeni, cel de 46 MW va fi amplasat la Roşieşti iar cel de 36 MW ar urma să fie construit la Vetrişoara.
Obţinerea avizului tehnic de racordare este una dintre fazele incipiente în ceea ce priveşte realizarea unui parc eolian. După această etapă mai urmează obţinerea acordului de mediu, a autorizaţiilor de înfiinţare şi de cons­trucţie.

Ulterior se încheie contractul de racordare la reţea şi are loc punerea sub tensiune a capacităţilor pentru ca în cele din urmă Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) să elibereze licenţa de producţie a energiei, se arată în Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile publicat pe site-ul Ministe­rului Economiei.
Potrivit datelor Transelectrica, cele trei parcuri ar urma să fie conectate la reţeaua de distribuţie operată de E.ON Moldova.
Dincolo de proiectele eoliene din Vaslui, E.ON mai este implicat pe plan local într-un proiect de producere a energiei din surse convenţionale, mai precis din huilă. Centrala este localizată la Brăila, iar investiţia de 1,2 miliarde de euro în unitatea de 800 MW, mai mare decât un reactor nuclear al centralei de la Cernavodă, ar urma să fie făcută alături de italienii de la Enel şi de statul român reprezentat prin Termoelectrica în baza unui parteneriat semnat încă din vara anului 2008.
Potrivit celor mai recente declaraţii din partea reprezentanţilor E.ON, proiectul nu este blocat, ci se află, şi la doi ani după semnarea partene­riatului, în faza de analiză, motivul invocat fiind cel al schimbărilor care au avut loc pe piaţa energiei, dar şi al crizei.

În afară de E.ON, mai multe nume mari au intrat în afacerile cu energie eoliană pe plan local, printre investitori numărându-se cehii de la CEZ, italienii de la Enel, austriecii de la Verbund, germanii de la RWE sau Energias de Portugal. Tot­odată, antreprenori români au văzut po­ten­ţialul acestui business, printre nu­mele cunoscute numărându-se Emanuel Munt­mark, om de afaceri suedez de origine română, dar şi Sebastian Ghiţă, cunoscut pe piaţa locală mai ales prin afacerea Asesoft, dar şi pentru preluarea Flanco, retailer de electronice şi electro­casnice.
E.ON a intrat pe piaţa locală în 2005 prin achiziţia pachetelor majoritare de acţiuni de la fostele Distrigaz Nord şi Electrica Moldova, companii de distri­buţie şi furnizare a gazelor naturale, res­pectiv a energiei electrice. Deocamdată, acestea reprezintă principalele active pe care nemţii le au în România.

Ce parcuri eoliene dezvoltă E.ON
n În zona comunelor Fălciu-Berezeni ar urma să fie construit un parc de 30 MW.
n La Roşieşti, E.ON are planuri pentru un parc eolian de 46 MW.
n La Vetrişoara, grupul plănuieşte realizarea unui parc de 36 MW.
n Toate localităţile sunt în judeţul Vaslui, acolo unde E.ON controlează reţeaua de distribuţie a electricităţii.
n Investiţia ar putea ajunge până la 200 de milioane de euro în cazul în care grupul va decide să folosească echipamente noi.
Sursa: Transelectrica