Din toate ţările din Est, doar România nu vorbeşte despre taxarea băncilor

Băncile au intrat în vizorul guvernelor din mai multe ţări central şi est-europene care se gândesc să le taxeze suplimentar, doar în România discuţiile oficiale pe marginea acestui subiect fiind evitate până în prezent.

Raţiunea de la care s-a pornit în cele mai multe cazuri a fost aceea că băncile care au beneficiat în ultimii doi ani de sprijin financiar din partea statului trebuie să contribuie acum la refacerea economică a ţărilor respective.

Cum în România nu a fost nevoie ca statul să intervină pentru salvarea vreunei bănci, taxarea suplimentară a instituţiilor financiare nu are acelaşi fundament.
Există însă voci care suţin contrariul. "Băncile au beneficiat direct de resursele din economie, din societate şi este necesar ca acestea să aibă un comportament etic, să fie responsabile din punct de vedere social şi să ajute la relansarea economică a comunităţii din care fac parte, inclusiv prin suportarea unor costuri suplimentare", susţine profesorul de finanţe Dan Armeanu de la Academia de Studii Economice.

Până acum doar Ungaria a adoptat proiectul de lege privind taxarea suplimentară a băncilor, în timp ce în Polonia şi Austria proiectul se află în stadiul de propunere a primului-ministru.

România este singura ţară din regiune în care autorităţile au evitat discuţiile oficiale pe tema impozitării suplimentare a băncilor, în timp ce în Ungaria, Austria şi Polonia propunerile pe marginea acestui subiect se află în diferite stadii de implementare, iar în Cehia şi Slovacia au existat iniţiative similare care au fost respinse în cele din urmă.
Pe plan local discuţiile privind introducerea unei taxe speciale plătită de bănci au fost firave şi s-au purtat doar la nivel informal, dar economiştii apreciază că o asemenea măsură nici nu ar fi tocmai potrivită într-o perioadă în care instituţiile de credit încep să înregistreze pierderi tot mai mari.

"Ca idee sună interesant, dar în momentul de faţă nu cred că ne putem permite să facem acest lucru. Ar fi o situaţie sensibilă pentru bănci, mai ales că multe dintre ele vor avea probabil pierderi la sfârşitul anului. În plus, dacă vor fi nevoite să plătească o nouă taxă, băncile ar putea avea probleme să aducă capital suplimentar", comentează analistul financiar Dragoş Cabat.
În Ungaria, guvernanţii au ignorat protestele virulente ale bancherilor şi presiunile exercitate inclusiv prin FMI şi UE şi au introdus un impozit pe activele deţinute de bănci, nici măcar cele care raportează pierderi nefiind scutite de noile obligaţii fiscale. Băncile maghiare ar putea resimţi puternic majorarea fiscalităţii, în condiţiile în care parlamentarii au aprobat o taxă de 0,5% aplicată la activele care depăşesc 180 mil. euro, din care va fi scăzută valoarea activelor interbancare. Pentru activele sub 180 mil. euro, băncile vor plăti un impozit de 0,15%. În cele mai multe cazuri, propunerile care vizează o nouă taxă impusă băncilor au fost mai amplu dezbătute în statele care au intervenit în ultimii doi ani pentru a susţine bănci aflate în dificultate, prin injecţii de capital sau chiar naţionalizare.

"Ideea impozitării suplimentare a băncilor trebuie pusă în contextul fiecărei ţări. Discuţiile au pornit în principal acolo unde a existat un sprijin financiar din partea statului pentru sistemul bancar, în aceste ţări o asemenea idee fiind justificată. În România nu a fost însă nevoie de intervenţia statului pentru a salva băncile", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen.
În Ungaria, statul a sprijinit cu lichidităţi băncile, situaţia fiind similară şi în Austria, unde primul-ministru a prezentat deja o propunere pentru impozitarea suplimentară a băncilor. Autorităţile de la Viena nu au făcut publice detalii privind acest proiect, dar cel mai probabil baza de impozitare va fi reprezentată tot de activele băncilor. Chiar dacă în Polonia nu a fost nevoie de măsuri de sprijin, şi guvernul de la Varşovia are un proiect prin care intenţionează să taxeze băncile cu o cotă de 0,07% din activele deţinute din care va fi scăzută valoarea capitalului propriu şi a depozitelor atrase de la populaţie.

În Cehia şi Slovacia parlamentarii au respins propunerile privind introducerea unei taxe suplimentare asupra băncilor, în timp ce în Serbia şi Croaţia se discută în prezent o asemenea măsură, deşi adoptarea acesteia este puţin probabilă, după cum apreciază analiştii Raiffeisen.
În schimb, în România s-ar putea ajunge la situaţia inversă, în care statul nu numai că nu va obţine venituri suplimentare din taxarea băncilor, dar ar putea fi nevoit să plătească despăgubiri acestora.
Nicolae Cinteză, şeful Supravegherii din BNR, declara recent că mai multe bănci se pregătesc să ceară în instanţă despăgubiri pentru pierderile provocate de aplicarea Ordonanţei 50/2010 privind creditele de retail.