Băsescu: Mergem la FMI, nimeni nu ne împrumută pe termen lung. Cum comentaţi?
Preşedintele Traian Băsescu a admis oficial, într-un discurs în
faţa Parlamentului, că România va semna, în 2011, un nou acord de
împrumut cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Preşedintele nu a spus care ar urma să fie cererea României de
finanţare din partea Fondului, arătând însă că doar pentru
acoperirea deficitului bugetar, pe care România s-a angajat să-l
ţină la 4,4% din PIB, în 2011, avem nevoie să ne împrumutăm cu 5,7
mld. euro.
"În 2011 trebuie să împrumutăm 5,7 mld. euro doar pentru acoperirea
deficitului bugetar. (...) În 2011 vom semna un nou acord cu Fondul
Monetar Internaţional".
Oamenii de afaceri cred că mesajele preşedintelui, care anunţă un
nou împrumut, mai degrabă întăresc temerile legate de situaţia
reală a României decât să liniştească apele.
"Dacă preşedintele iese cu un discurs al cărui mesaj transmite că
fără un nou împrumut de la FMI nu se poate, mi-e teamă că se induce
o temere care va crea un şir întreg de reacţii negative, iar
problemele nu se vor rezolva prin discursuri publice. Personal,
sunt total împotriva unui nou împrumut de la FMI", spune Florin
Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România
(AOAR).
Potrivit şefului statului, acordul cu Fondul ţine de credibilitatea
României, dar şi de faptul că, din cauza deficitelor şi a
dezechilibrelor din economie nimeni nu împrumută România pe termen
lung.
"Am vrea să ne împrumutăm pe 10, pe cinci ani, să avea scadenţa
peste 15 ani. Numai că România are probleme uriaşe să contracteze
împrumuturi cu scandenţă la trei ani".
Ministerul de Finanţe s-a văzut obligat, în acest an, să amâne
emisiuni de vânzare de titluri de stat din cauza dobânzilor prea
mari cerute de bănci, în condiţiile în care fostul ministru de
finanţe Sebastian Vlădescu a evitat să ofere randamente mai mari de
7% la lei.
Omul de afaceri Florin Andronescu, business developer al reţelei de
clinici Sanador, a comentat afirmaţiile preşedintelui: "Dacă nimeni
nu ne împrumută, înseamnă că nu s-a depăşit criza. Iar în aceste
condiţii, de ce ar face-o FMI? Preşedintele a susţinut ieri că
România se va împrumuta în continuare, dar că împrumuturile nu se
justifică, dacă sunt făcute pentru cheltuieli. "Din păcate, la
începutul anului s-au făcut excese cu acordarea de prime şi
stimulente, pentru al 13-lea salariu, iar în administraţia publică
locală cheltuielile au crescut cu 20%. Acordul cu FMI este
întoarcerea la realitate, iar realitatea este că nu mai putem
cheltui peste ce resurse avem. Nu ne mai putem împrumuta pentru
cheltuieli."
Preşedintele a explicat ieri şi constrângerile bugetare care se
aştern în faţa României în anii ce vin. El a afirmat că România a
depăşit vârful crizei economice, dar nu şi pe cel al crizei
sociale, iar optimismul cu care trebuie să fie privite lucrurile
este unul prudent.
În 2011 economia va reveni pe creştere - 2% - iar în anii
următori va atinge 3-4%. Numai că şi deficitul trebuie redus la
4,4% în 2011 şi la sub 3% în 2012, lucru care presupune
constrângeri. "Pentru următorii ani, 2012 şi 2013, această creştere
ar putea să atingă 3-4 procente. Din păcate, astfel de creşteri nu
ne sunt suficiente, este nevoie de o creştere medie de cel puţin 5%
pe an. În plus, trebuie redus progresiv deficitul bugetar", a spus
şeful statului.
Şeful statului a opinat că Guvernul trebuie să privatizeze
societăţile pe care statul le deţine şi cărora le plăteşte
ineficienţa şi trebuie, de asemenea, să listeze la bursă pachetele
minoritare pe care le deţine la diferite societăţi. Alte linii
trasate de şeful statului Guvernului, în discursul din faţa
Parlamentului: trebuie atras capitalul privat în parteneriate cu
statul, care nu are forţă financiară.
Până la finele anului trebuie pus la punct un sistem de plată
online a taxelor, iar bugetul pe 2011 trebuie să reflecte o
prioritizare a investiţiilor. "Avem deschise 46.000 de investiţii,
cu finanţare de la bugetulul de stat. Finalizarea lor ar necesita
40 de miliarde de euro. Nu dispunem de resurse şi atunci singura
soluţie este prioritizarea. Acesta este efectul incoerenţei
guvernelor - au deschis investiţii acolo unde credeau că aduc
voturi." Şeful statului a mai susţinut că nu doar lipsa banilor
este de vină, ci risipa.
"Avem ghişee de funcţionari care nu fac decât să cheltuie inutil
timpul şi nervii cetăţeanului. Sistemul sanitar şi educaţional nu
sunt finanţate corespunzător. Dar alocarea pentru Sănătate a
crescut de patru ori în ultimii 10 ani şi nimic nu s-a
îmbunătăţit." Preşedintele este însă la putere de şase ani.
Guvernul este al său, el l-a instalat, risipa s-a produs sub ochii
săi. Acum o descoperă şeful statului? El a mai susţinut că alocarea
a 46% din veniturile bugetului de stat pentru sistemul de asistenţă
este îngrijorătoare, susţinând că alte 30 de procente din buget se
duc pe salariile bugetarilor: "70% din veniturile bugetului se duc
pe asistenţă socială şi salarii. Cu ce se mai pot face
investiţii?". Preşedintele a spus că majorarea veniturilor la buget
poate să se facă prin combaterea evaziunii şi lărgirea bazei de
impozitare, arătând că faptul că suntem în criză nu justifică
neplata taxelor.
Oamenii de afaceri au comentat discursul preşedintelui în termeni
pesimişti. Florin Pogonaru de la AOAR spune că mai bine ne oprim
decât să luăm un nou împrumut care să nu aibă ca scop implementarea
altor măsuri în afara celor prevăzute deja în acordul actual.
Preşedintele AOAR a mai subliniat că România are de rezolvat
probleme care nu ţin neapărat de bani, cum ar fi, de exemplu,
schimbarea legislaţiei muncii, prevăzută în acordul actual, dar
care nu a fost implementată. Lipsa unui raţionament logic în ceea
ce priveşte prioritizarea măsurilor luate de Guvern va adânci criza
în sectorul privat, este de părere preşedintele AOAR.
Omul de afaceri Florin Andronescu, business developer al reţelei de
clinici Sanador, spune: "Dacă nimeni nu ne împrumută, înseamnă că
nu s-a depăşit criza. Iar în aceste condiţii de ce ar face-o FMI?
Şi dacă totuşi o face, ar trebuie să aibă şi argumentaţia necesară,
pentru că nicio bancă nu dă bani fără să aibă siguranţa că îi va
primi înapoi (...) Oamenii politici nu fac decât afirmaţii
politice. S-au creat două lumi paralele (cea politică şi de
business - n.red.) şi cred că ar trebui să inventăm şi
translatorul".