Cu ce propuneri vine Opoziţia: PSD ar vrea patru trepte de taxare a veniturilor, PNL ar micşora cota unică la 10%

Introducerea a patru trepte de impozitare a veniturilor, de 0%, 15%, 25% şi 40%, reprezintă principala măsură de reformă fiscală avută în vedere de PSD prin proiectul programului economic care urmează să fie aprobat la Congresul de pe 16 octombrie ca alternativă politică.

Veniturile de până la 1.000 de lei ar fi taxate cu cotă 0, pentru tranşa 1.000 - 2.000 de lei cota va fi de 15%, 25% pentru tranşa 2.000 - 4.000 de lei, respectiv 40% pentru veniturile de peste 4.000 de lei.

Dacă ar ajunge la putere, social-democraţii ar combina impozitarea diferenţiată a veniturilor cu o schemă de deductibilităţi care să încurajeze în principal cotizarea la sistemele private de asigurări de sănatate şi de pensii. De asemenea, creşterea cheltuielilor cu salariile ar urma să fie compensată din punctul de vedere al antreprenorilor printr-o reducere a cotei de impozit pe profit la un nivel încă nedefinitivat.
Potrivit unor surse politice, la elaborarea programului economic al PSD au contribuit Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR şi fost ministru de finanţe şi Constantin Niţă, vicepreşedinte al partidului.

La capitolul impozitare proiectul PSD se ciocneşte frontal cu opţiunea PNL, al doilea important partid de opoziţie, care ar merge mai departe pe sistemul cotei unice, ba chiar ar reduce această cotă de la 16% la 10% pe o perioadă nespecificată.

Programul liberal de guvernare, aprobat de conducerea PNL în această săptămână, prezintă o viziune total opusă celei a PSD - un lucru important atâta vreme cât o colaborare într-o viitoare guvernare, între cele două partide, a fost în repetate rânduri invocată.
De fapt, ceea ce acuză PNL şi ar vrea să corecteze prin programul adoptat este tocmai "statul social" (asistenţial) pe care liberalii susţin că îl promovează PDL, iar PSD ar vrea să-l întărească. De fapt, numărul asistaţilor social s-a dublat în ultimii şase ani, din care patru au fost cu guvernare PNL.
Programul de guvernare al PSD se va axa pe două etape: una pe termen scurt, de 6 - 9 luni, în care să fie implementate măsuri de restructurare a aparatului administrativ şi de reformă fiscală, şi o alta pe termen de până la cinci ani, avându-se în vedere o "forţare" a creşterii PIB care să permită ajustarea ponderii deficitului bugetar spre ţinta de 3% din PIB cerută de UE.
Cât priveşte impozitul minim pe cifra de afaceri, PSD l-ar înlocui cu un impozit forfetar aplicat pe anumite domenii de activitate în care evaziunea este ridicată, precum unele tipuri de servicii.
Actualii guvernanţi au avut mai multe tentative în acest sens în ultimii doi ani, însă evaluarea veniturilor obţinute la buget şi implementarea în practică s-au dovedit obstacole descurajante, astfel că încă este aplicat impozitul minim.
După calculele PSD, atât schema propusă de impozitare diferenţiată a veniturilor, cât şi introducerea impozitului forfetar ar urma să producă într-o primă fază scăderi de venituri la bugetul de stat.

O sursă importantă de compensare ar proveni din măsuri de reducere a evaziunii fiscale, care ar trebui să aducă venituri suplimentare reprezentând 2% din PIB. De asemenea, PSD ar majora redevenţele percepute companiilor care exploatează resurse naturale. Ideea impozitării în trepte a veniturilor combinată cu un sistem de deduceri care să diminueze în timp presiunea asupra bugetelor de pensii şi de sănătate, a fost adusă în discuţie vara trecută de fostul ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu. El a pledat pentru introducerea acestei strategii fiscale încă din 2011, susţinând că aceasta este calea indicată de evaluările tehnice realizate în Finanţe pentru ca bugetul să poată susţine cheltuielile cu pensiile, sănătatea şi educaţia şi să fie posibilă reducerea TVA pentru încurajarea consumului.
Liberalii, prin programul lor alternativ de guvernare, susţin reducerea rolului statului "ca agent economic", concomitent cu întărirea rolului său în funcţionarea pieţelor. Strategia fiscal-bugetară a PNL acoperă perioada 2011-2016, cu obiective pe termen scurt (2011-2012).

Aceasta prevede men­ţine­rea cotei unice pentru impozitarea veniturilor şi a profitului şi reducerea valori acesteia până la 10%, într-un orizont de timp care nu este specificat. Concomitent, ar urma să fie introduse o serie de deductibilităţi pentru primele plătite către fondurile de pensii şi asigurări private de sănătate, cheltuieli efectuate cu studiile profesionale, cheltuieli cu asigurarea locuinţei, reabilitarea termică a locuinţei sau cheltuieli cu dobânzile plătite pentru credite ipotecare contractate pentru o singură locuinţă.
În privinţa contribuţiilor de asigurări sociale, acestea ar urma să scadă cu 10%. Pentru cei care creează locuri de muncă prin angajarea de şomeri, contribuţia socială va fi integral redusă în 2011, în vreme ce, pentru 2012, ea va avea o reducere de 50%. Pe lângă abrogarea impozitului minim şi reintroducerea impozitului de 3% asupra cifrei de afaceri pentru IMM-uri, programul liberal mai susţine reducerea cotei standard TVA la nivelul de 19%. Contribuţiile sociale pentru profesiile liberale ar urma să fi limitate la 5 salarii medii brute pe economie.
Liberalii mai vor să desfiinţeze toate structurile de control operativ, atât la nivel central, cât şi la cele teritoriale din
subordinea ANAF (Garda Financiară, Direcţia de Supraveghere Accize sau Ope­raţiuni Vamale) şi înfiinţarea unei singure structuri, cu rol operativ de luptă împotriva fraudei fiscale.

Programe economice fără vectori de susţinere

Programul de guvernare al social-democraţilor, care urmează să fie aprobat în octombrie şi care prevede revenirea la impozitarea în trepte, este redactat de aceiaşi oameni care au făcut politica fiscală a PSD de ani de zile: Florin Georgescu şi Constantin Niţă. Programul de guvernare al PNL, deja aprobat, nu este decât o sumă de intenţii şi, dincolo de o ipotetică scădere a cotei unice spre 10% şi de reducere a contribuţiilor sociale, nu are cifre sau simulări despre ce ar putea să se petreacă în economie în urma acestor modificări.
În schimb, liberalii au deja un ministru de finanţe - au scos mânecă o mai veche figură, Claudiu Doltu, acum profesor la ASE, fost consilier prezidenţial între 1999 şi 2000, precum şi consilier al guvernatorului BNR. Numai că Doltu nu este afiliat PNL, nu este membru de partid şi este tratat ca atare.
PSD nu a avansat niciun nume de ministru de finanţe pentru a-i susţine programul - or, ministrul de finanţe este vectorul principal care susţine un program fiscal. Iulian Anghel