Vor ajunge vreodată executivii români să câştige un milion de euro pe an?

Încă nu se poate pune problema ca un executiv român, care primeşte chiar şi un pachet de beneficii de expat, să încaseze venituri anuale de un milion de euro, la fel cum fac cei care conduc afaceri din sediile centrale ale multinaţionalelor europene sau americane, spun specialiştii în resurse umane.

"Executivii de top români ar putea ajunge la asemenea salarii când vor coordona afaceri prezente în 20 de ţări şi vor avea cifre de afaceri de peste un miliard de euro. În opinia mea, singura companie care avea potenţial de dezvoltare şi al cărei executiv ar fi putut ajunge la această sumă era Rompetrol, dar a fost vândută. Nu avem companii româneşti cu asemenea potenţial, nu avem o companie proprie de petrol, de exemplu", este de părere Alina Popescu, reward manager în cadrul companiei de consultanţă în management Hay Group România, care realizează în fiecare an studii salariale.

Pe de altă parte, există persoane în România care au câştigat anul trecut peste un milion de euro. Cel mai bine plătit avocat a câştigat anul trecut aproape 3 milioane de euro, adică 250.000 de euro pe lună, potrivit informaţiilor de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, echivalentul pachetului salarial oferit celui mai bine plătit CEO plasat de headhunteri. Şi brokerii care primeau, pe lângă salariile fixe, comisioane de tranzacţionare şi care intermediau tranzacţii mari ajungeau destul de uşor la venituri comparabile cu cele ale executivilor străini.

"Salariile executivilor români sunt încă mai mici faţă de salariile câştigate de executivii care ocupă aceleaşi poziţii în alte ţări. Dat fiind şi contextul economic, e destul de evident faptul că sunt foarte puţin probabile creşterile salariale semnificative, indiferent de domeniu sau scară ierarhică. În domeniul avocaturii sau în domeniul bancar, spre exemplu, diferenţele de salarizare vor fi ceva mai mici între români şi străini, dar rămân semnificative", susţine Alina Vuluga, global mobility coordinator în cadrul companiei Interdean, care oferă servicii de relocare pentru executivi.

În Vest, un CEO ia 700.000 de euro pe an

Nu de aceeaşi părere este însă Adriana Păun, managing director al firmei de consultanţă în HR Păun HR Consult din Bruxelles şi fondator al Top Executive Agency, agenţie care oferă servicii de consultanţă pentru managerii de top care vor să-şi schimbe jobul sau să-şi găsească un loc de muncă.

"Pachetul salarial al executivilor din România este similar cu cel din alte ţări, din punctul de vedere al câştigului net, desigur, dacă luăm în calcul firme comparabile ca mărime şi cifră de afaceri. În Europa de Vest salariul depinde de valoarea jobului pe piaţă (care fluctuează uşor de la an la an aşa cum arată sondajele anuale), dar şi de atributele celui care ocupă postul (vârstă şi/sau ani de experienţă, vechime în companie sau în industrie). Cu foarte puţine excepţii, în Vest se discută de salariul brut şi nu de cel net", spune Adriana Păun. În 2010, clienţii Adrianei Păun au fost executivii care aveau nevoie de consiliere în carieră şi care au fost recrutaţi în multinaţionale la nivel de preşedinte de regiune din Marea Britanie sau în firme europene cu business internaţional sau regional la nivel de CEO sau CFO.

"Pentru un preşedinte EMEA într-o multinatională cu sediul în Marea Britanie salariul anual brut oferit a fost de 380.000 de lire sterline şi bonus de 40%. Un CEO în Franţa într-o firmă de servicii primeşte un salariu anual brut de 250.000 de euro şi un bonus de 50%. Diferenţa dintre brut şi net este importantă, spre exemplu, în Belgia, netul poate reprezenta 45% din salariul brut", mai spune Păun.

Executivii locali cu funcţii de CEO sunt de fapt business unit manageri

Salariile executivilor români au crescut foarte mult în ultimii ani, ca urmare a unei pieţe în care nu existau prea mulţi candidaţi capabili, ceea ce a făcut ca "preţul" lor să crească. Cu toate acestea, ei rămân doar reprezentanţii în teritoriu ai adevăraţilor CEO.

"O ţară cu reprezentativitate multinaţională pe piaţa locală care are un CEO la New York nu-i va considera pe executivii români

altceva decât business unit manageri pentru afacerea din România, intern, ei nu sunt consideraţi CEO", adaugă Popescu.

Un studiu al Hay Group arată că România este pe primul loc din Europa în ceea ce priveşte puterea de cumpărare a şefilor, iar salariile din top management sunt de zece ori mai mari decât cele ale salariaţilor cu funcţii administrative. Cum e în alte state?

"În ţările din Vest, profilul executivilor care conduc marile corporaţii s-a dezvoltat în timp şi în economii stabile. În orice caz, şi în Vest salariile top managementului sunt foarte ridicate faţă de joburile exclusiv de execuţie, anume un CEO poate fi plătit şi în vest de 10-15 ori mai mult decât un job de secretariat într-un punct de lucru", a mai spus Păun. Ea a mai precizat că această diferenţă s-ar putea aplica în cazul în care respectivul CEO să aibă, de exemlu, 59 de ani şi responsabilitate pentru 30.000 de angajaţi, conducând o firmă care realizează 15 miliarde de euro cifra de afaceri, iar angajatul care se ocupă de secretariat sau face o activitate de întreţinere tehnică a unor maşini are numai 26 de ani. În general, în majoritatea ţărilor din Europa, cu excepţia celor nordice, la privat nu se discută despre raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu, pentru că salariile mari sunt puţine la număr.

Athena Tavoulari, managing director al firmei de executive search Stanton Chase International, este de părere că, dacă raportăm niveluri salariale ale executivilor locali, românii de pe poziţii de CEO câştigă mai puţin decât germanii sau francezii, însă expaţii care conduc companiile din România câştigă mai mult decât executivii locali din alte ţări.

"Dacă în România un executiv de top dintr-o companie mare câştigă între 100.000 şi 150.000 de euro pe an, pachetul unui executiv de top german începe de la 150.000- 200.000 de euro pe an. Costul vieţii reprezintă principalul motiv pentru care există diferenţe salariale între executivi", a spus Tavoulari.

Doar acţionarii ar putea încasa în prezent un milion de euro

În opinia lui Markus Imgrund, senior project manager în cadrul firmei de consultanţă în management Horvath&Partners, executivii români ar putea ajunge la venituri anuale de un milion de euro în următorii ani, în care să fie incluse şi bonusurile.

"Adesea în pachetele oferite celor cu funcţii de CEO partea fixă e destul de mică, iar veniturile variabile sunt foarte mari. Dacă luăm în considerare acest lucru, este aproape sigur că românii vor putea încasa aceste sume", a spus Imgrund. Pachetele oferite executivilor de top sunt influenţate de felul în care performează compania pe termen scurt, ceea ce ar putea afecta sustenabilitatea companiei pe termen lung.

"Pot să-mi închipui că deja există câteva cazuri în care executivii câştigă un million de euro pe an pentru acei oameni care sunt deja şi acţionari în companie şi de asemenea opţiunea de a obţine aceşti bani", mai spune Imgrund.

Salariile şefilor nu au scăzut în criză

Partea fixă din pachetele de beneficii oferite executivilor nu a scăzut, însă majoritatea managerilor de top au primit bonusuri mai reduse. O mare parte din companiile care au operat reduceri de personal au determinat fie dispariţia unui nivel managerial, fie asumarea mai multor responsabilităţi de către unii manageri, care lucrau pe două joburi pentru acelaşi salariu.

"Acolo unde a fost posibil, unii expaţi au fost rechemaţi în ţara de origine şi înlocuiţi cu angajaţi locali mai puţin costisitori. Altă măsură a fost limitarea călătoriilor internaţionale sau efectuarea acestora cu bilete economice", a mai spus Păun.

Deşi au redus din beneficii, aceasta nu este o tendinţă principală în ceea ce priveşte politica de remunerare a companiilor, iar expaţii beneficiază în continuare de un buget pentru relocare, care creşte direct proporţional cu poziţia în companie.

"Una dintre schimbările majore pe care le vedem în abordarea companiilor asupra relocărilor internaţionale este tendinţa de reevaluare a furnizorilor la nivel global. Ne referim aici în principal la furnizorii folosiţi pentru transportul de efecte personale, consultanţă în imigrări şi taxare internaţională. Ca să rămâi un furnizor de încredere în această perioadă, cu siguranţă trebuie să fii mult mai cost-effective decât acum doi ani", adaugă Vuluga. Anul trecut, Interdean România a relocat aproximativ 450 de familii, iar în primele opt luni ale acestui an a reclocat aproape 300 de familii.

"Motivul relocării este acelaşi: unde nu există forţă de muncă locală specializată, multinaţionalele îşi trimit oamenii formaţi în interiorul companiei pentru a favoriza o creştere sănătoasă a businessului local", a mai spus Vuluga.

Cele mai mari cheltuieli ale companiei în cazul în care doreşte să relocheze un manager sunt cele legate de locuinţă (cuprinse între 2.000 şi pot ajunge până la 6.000- 7.000 de euro pe lună), de şcolarizare a copiilor (pentru care taxele ar putea ajunge la 20.000 de euro pe an) şi obligaţiile fiscale aferente pachetului de beneficii pentru expaţi. Companiile au încercat să reducă pe cât posibil aceste cheltuieli prin reducerea bugetelor alocate casei, oferindeu-le variante expaţilor. "Există spre exemplu companii care, în loc să ofere din start un buget pentru locuinţă de 4.000 de euro pe lună, le oferă acum angajaţilor un buget de 3.500 de euro/lună, cu posibilitatea ca, în cazul în care este selectată o locuinţă mai ieftină, angajatul să primească timp de un an, un bonus salarial egal cu suma economisită", mai spune Vuluga.