Inflaţia de „patronate fără patroni“ subminează reprezentarea businessului românesc

Autor: Adelina Mihai 26.09.2010

Douăsprezece patronate, dintre care jumătate nu sunt în stare să listeze măcar cinci firme înscrise în organizaţia lor, se calcă pe picioare pentru a reprezenta businessul autohton.

Nicăieri în Europa nu există atâtea uniuni, federaţii, confederaţii sau consilii patronale care să susţină că reprezintă mediul de business în dialogul cu autorităţile.

Totodată, niciun antreprenor român, director de multinaţională sau proprietar al unei companii mari nu se află la conducerea unuia din cele 12 patronate româneşti reprezentative la nivel naţional. Dacă liderii patronatelor nu mai cred în credibilitatea organizaţiilor pe care le reprezintă în Consiliul Economic şi Social, oamenii de afaceri se plâng adesea că nu au o organizaţie care să aibă un cuvânt greu de spus în deciziile care implică business-ul.

"Nu cred în modul în care sunt structurate patronatele din România. Dorinţa noastră este să formăm un patronat unic, să le desfiinţăm pe toate cele existente, pentru ca apoi să facem câte un patronat pe fiecare ramură în parte. Cine semnează contractul colectiv de muncă dacă există mai multe patronate în acelaşi sector?", susţine Ştefan Varfalvi, prim-vicepreşedinte al confederaţiei patronale UGIR. Medef în Franţa sau Confindustria în Italia sunt doar două exemple de patronate puternice europene, reprezentative pentru companiile din aceste ţări, iar vocea lor se face auzită în dialogul cu autorităţile atunci când se iau decizii care afectează mediul de business. În România, nimeni nu ştie - nici Guvernul, nici reprezentanţii Consiliului Economic şi Social (CES) şi nici confederaţiile patronale - câte din cele mai mari 100 de companii locale în funcţie de cifră de afaceri sau de număr de salariaţi sunt membre într-un patronat.

"Nimeni nu ştie câte companii din topul celor mai mari din România sunt membre în patronate. Intenţionez să modific într-o manieră consistentă legea, mai ales în ceea ce priveşte scrierea criteriilor de reprezentativitate şi modul de verificare a acestei reprezentativităţi a patronatelor, pentru că s-a mers prea mult pe declaraţii pe proprie răspundere", a spus Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii. Patru din cele 12 patronate mari din România au structuri formate din IMM-uri, iar o parte din liderii confederaţiilor patronale, care par a fi "eterni" la conducerea patronatelor, nu au ştiut să răspundă la întrebarea: "Care sunt companiile mari membre în patronatul pe care îl conduceţi?".

Liderii patronatelor de pe piaţa locală, care par a fi "eterni" la conducerea confederaţiilor patronale şi care decid în fiecare an modificările la contractele colective de muncă, sunt adesea puşi în dificultate atunci când sunt nevoiţi să numească câteva companii mari din organizaţiile pe care le reprezintă, cel mai adesea alegând să precizeze numai sectoarele în care activează companiile membre.

Companii precum Orange, Eon, Romtelecom, Terapia Ranbaxy sau Kaufland, aflate în topul celor mai mari 20 de companii în funcţie de cifra de afaceri şi totodată companii care au câteva zeci de mii de salariaţi, nu ştiu ce grad de reprezentativitate are industria în care activează în CES şi nici nu sunt membre în patronatele ai căror reprezentanţi se întâlnesc săptămânal cu sindicalişti şi cu membri ai Guvernului pentru a-şi da avizul (favorabil sau nefavorabil) pe actele normative transmise de către Guvern spre Parlament.

Deşi discuţiile despre modificarea legii patronatelor au început încă de anul trecut, legea încă nu s-a modificat, iar problema reprezentativităţii patronatelor a stârnit un scandal între cele mai mari patronate româneşti, recent, când au fost numiţi reprezentanţii României la Consiliul Economic şi Social European (CESE).

Haosul patronatelor, amplificat de conflicte personale

În acest moment, mişcarea patronală din România este divizată în două părţi: pe de-o parte, sunt 9 patronate (ARACO, CNIPMMR, CNPR, CPISC, CoNPR, UGIR, PNR, Concordia şi UNCPR) unite sub umbrela Alianţei Confederaţiei Patronale din România (ACPR), iar pe de altă parte sunt alte trei patronate - Conpirom, Ugir 1903 şi UNPR. Motivul conflictului? Numai reprezentanţii ACPR au fost numiţi reprezentanţi ai României în CESE de către Guvern, celelalte patronante susţinând că au fost ignorate şi că s-a comis o ilegalitate, pe care speră că o vor rezolva în instanţă.

În fond, disputele dintre liderii confederaţiilor patronale sunt ceva mai vechi şi au puternice implicaţii personale, de aceea nu se poate şti cu exactitate cine are dreptate şi cine are cea mai bună reprezentativitate a marilor companii din România.

"Nimeni nu ştie câte companii din topul celor mai mari din România sunt membre în patronate. Una dintre marile probleme ale legii patronatelor este că permite unui angajator să fie membru în mai multe organizaţii patronale, ceea ce a permis crearea mai multor confederaţii patronale şi cred că avem recordul mondial în ceea ce priveşte numărul de confederaţii patronale. Intenţionez să modific într-o manieră consistentă legea contractelor colective de muncă, mai ales în ceea ce priveşte scrierea criteriilor de reprezentativitate şi modul de verificare a acestei reprezentativităţi. S-a mers prea mult pe declaraţii pe proprie răspundere şi există îndoieli cu privire la verificarea acestora", este de părere Valentin Mocanu, secretar de stat pe probleme de dialog social în cadrul Ministerului Muncii. Fost sindicalist, membru în CNSLR Frăţia, Mocanu s-a aflat la masa discuţiilor cu reprezentanţii sindicatelor şi ai patronatelor în ultimii doi ani, el fiind responsabil şi de legea salarizării unitare a bugetarilor.

De altfel, chiar Ştefan Varfalvi, prim-vicepreşedinte al confederaţiei patronale UGIR (membră în ACPR), recunoaşte că modul în care se stabileşte reprezentativitatea în rândul patronatelor din România nu este credibil.

"Pe hârtie, directorul întreprinderii membre semnează că are un anumit număr de angajaţi. Însă legea permite ca aceeaşi firmă să se poată înscrie în mai multe patronate. Chiar firma mea, IMSAT, este membră în trei patronate - cel de electrotehnică, cel de construcţii şi UGIR. E absurd ca reprezentativitatea la nivel naţional să fie stabilită astfel", a spus Varfalvi.

Ce spune legea despre reprezentativitate?

În legea patronatelor se arată că, pentru a obţine reprezentativitatea la nivel naţional, o confederaţie trebuie să aibă ca membri companii care îşi desfăşoară activitatea în cel puţin 25% din ramurile de activitate şi cuprind 7% din efectivul salariaţilor din economia naţională.

Această reprezentantivitate, recunoscută de către judecători, este menită să le acorde dreptul reprezentanţilor confederaţiei să participe la negocierile privind contractele colective la nivel naţional. Singurele documente care atestă reprezentativitatea companiilor sunt declaraţiile pe proprie răspundere ale asociaţilor firmelor membre, a căror legalitate trebuie verificată în termen de trei zile de către judecători.

"În acest moment, chiar în cadrul ACPR există două patronate în domeniul construcţiilor, de exemplu: Araco şi Patronatul Societăţilor din Construcţii. Întrebarea este: care din ele semnează contractul colectiv de muncă la nivel naţional?", a spus Varfalvi.

Cele nouă patronate membre ale ACPR şi-au păstrat fiecare statutul juridic, însă alianţa a fost creată pentru ca organizaţiile patronale să fie membre în Business Europe, una din cele mai puternice organizaţii de business la nivel mondial, cu 40 de federaţii membre, reprezentative pentru 20 de milioane de companii din 34 de ţări.

Din cadrul ACPR mai fac parte însă şi câteva dintre cele mai cunoscute asociaţii profesionale din România, precum Asociaţia Română a Băncilor, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD) sau UNIMPRESA, patronatul firmelor româneşti cu capital parţial sau în totalitate italian.

De ce nu sunt credibile patronatele româneşti

Luate pe rând, fiecare confederaţie patronală are probleme la nivel de credibilitate şi este probabil ca de aceea oamenii de afaceri să evite implicarea în astfel de organizaţii, pentru a nu-şi pierde din prestigiu. Deşi la ACPR s-au afiliat şi asociaţii profesionale cunoscute, precum ARB, CECCAR sau AOAR, există o asociaţie, AmCham (Camera de Comerţ Româno-Americană), formată din peste 300 de companii multinaţionale, care a preferat să stea deoparte deocamdată.

"AmCham îşi păstrează politica de a nu se alia cu patronatele, deşi există discuţii privind o afiliere, interesul nostru principal fiind o reprezentativitate în cadrul CES. Puţine multinaţionale sunt interesate să aibă reprezentanţi în confederaţiile patronale, pentru că au politici stabilite la nivel internaţional pe care trebuie să le respecte, indiferent de legislaţia din ţara respectivă. Ele nu au delegare să se implice şi trebuie să respecte politicile de grup", a precizat Mihai Tudor, membru al consiliului director în cadrul AmCham şi director general al IBM România. El a mai precizat că nu exclude posibilitatea ca o parte din companiile membre AmCham să fie membre şi într-o federaţie patronală cu reprezentativitate la nivel naţional.

Patronii, prieteni cu sindicaliştii

Se pare că liderii patronali nu sunt "duşmanii" sindicaliştilor, deşi reprezintă interese diferite în dialogul cu autorităţile. De altfel, unul din motivele pentru care Cezar Corâci, preşedintele UGIR 1903, nu prea este "înghiţit" de ceilalţi lideri de patronate este acela că a avut afaceri cu liderul confederaţiei sindicale "Cartel Alfa", într-o afacere de administrare de pensii private obligatorii, într-un parteneriat cu compania franceză AG2R. Parteneriatul a fost încheiat în 2007 sub denumirea de AG2R Fond de Pensii. "AG2R Fond de pensii va administra Fondul de pensii ALFA, adică, prioritar, banii de pensii ai membrilor CNS «Cartel ALFA» şi ai salariaţilor societăţilor comerciale ce au calitatea de membru UGIR 1903, dar va fi deschisă tuturor lucrătorilor din România", se arată într-o scrisoare trimisă către membrii Cartel Alfa în septembrie 2007 şi semnată de Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa. Nici ACPR nu stă mai bine la capitolul imagine. În componenţa alianţei se află Patronatul Naţional Român, al cărui preşedinte este Florian Costache, care îndeplineşte în acelaşi timp şi funcţia de preşedinte al CES. Costache a fost acuzat în luna mai de către şeful Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român, Gheorghe Naghiu, că "este un recidivist". Tot în ACPR purtător de cuvânt este Dan Matei Agathon, care anterior a ocupat aceeaşi poziţie în cadrul unui patronat concurent, Conpirom.

Structura patronatelor membre în Consiliul economic şi social

Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR)

Purtător de cuvânt: Dan Matei Agathon, fost ministru al turismului (1992-1996, 2000- 2003) şi subsecretar de stat în domeniul relaţiilor cu sindicatele şi patronatele

Semnează cinci contracte colective de muncă la nivel de ramură

1. ARACO (Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii)
Preşedinte: Laurenţiu Plosceanu, fost director în cadrul ABC Asigurări Reasigurări Bucureşti (2000 - 2007) şi fost angajat al Energoconstrucţia (1992- 2000)
Companii membre: Hidroconstrucţia, Lafarge Ciment, Bosch, TBUCB, Iridex Group, Imsat, Metroul SA, TCIF Craiova, Construcţii Hidrotehnice Iaşi, Saiftim Timişoara, Conest Iaşi, Lucs Braşov, Grup 4 Instalaţii Cluj, Bilffinger Berger, FCC Construction, Bouygues
Peste 1.300 de membri (firme de construcţii, montaj, proiectare, consultanţă, producători de materiale şi echipamente pentru construcţii)
Cifra de afaceri în 2009 a companiilor membre în patronat a fost de aproximativ 6,8 miliarde de euro

2. CNIPMMR (Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România)
Preşedinte: Ovidiu Nicolescu, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice
Cuprinde firme mici şi mijlocii
Companii membre: Nu au răspuns
Are 98 de membri asociaţi (organizaţii patronale teritoriale şi sectoriale - de ramură, ale tinerilor întreprinzători şi femeilor de afaceri)

3. CNPR (Confederaţia Naţională a Patronatului Român)
Preşedinte: Mihai Manoliu, profesor la Universitatea Politehnica
Companii membre: Ana Holding, Rompetrol, Lafarge Ciment, KPMG, Glaxosmithkline
Cuprinde 16 federaţii sau organizaţii patronale de ramuri şi subramuri şi 29 societăţi comerciale, cu precădere din domeniul serviciilor
Are în componenţă 6.513 firme cu capital privat, majoritar de stat, străin sau mixt din industrie, agricultură, construcţii, transporturi rutiere, transporturi navale, comunicaţii, comerţ, turism, cercetare şi proiectare, sectorul sanitar privat.

4. CPISC (Confederaţia Patronală a Industriei, Serviciilor şi Comerţului)
Preşedinte: Nicolae Badea
Companii membre: Nu au răspuns
Reprezintă 367.731 de salariaţi, adică 8,39% din efectivul total, potrivit hotărârii judecătoreşti

5. CoNPR (Consiliul Naţional al Patronilor din România)
Preşedinte: Mihai Cârciog
Patronat format din IMM-uri

6. PNR (Patronatul Naţional Român)
Preşedinte: Florian Costache, care este şi preşedintele Consiliului Economic şi Social
Patronat format din IMM-uri

7. UGIR (Uniunea Generală a Industriaşilor din România)
Preşedinte: George Constantin Păunescu
Companii membre: Petrom

8. Concordia
Preşedinte: Dan Gheorghiu
Semnează două contracte colective la nivel de ramură (energie, petrol şi gaze)
Companii membre: Nu au răspuns

9. UNPCPR (Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din România)
Preşedinte: Costel Constantin Olteanu
Patronat format din IMM-uri
Companii membre: Nu au răspuns

10. UGIR 1903 (Uniunea Generală a Industriaşilor din România 1903)
Preşedinte: Ioan Cezar Corâci
Semnează o contracte colective de muncă la nivel de ramură
Companii membre: European Drinks, Dacia Piteşti, Astra Arad, Oltchim Râmnicu Vâlcea, Romenergo Bucureşti, Antibiotice Iaşi, UTI Bucureşti, Asesoft Ploieşti, Şantierul Naval Tulcea
Susţin că reprezintă firme al căror efectiv de salariaţi însumează 14% din numărul total de salariaţi din România

11. CONPIROM (Confederaţia Patronală din Industria României)
Preşedinte: Vasile Turcu
Semnează 8 contracte colective de muncă la nivel de ramură
Cuprinde peste 5.000 de firme care au peste 1,5 milioane de angajaţi şi o cifră de afaceri cumulată de 28,5 mld. euro anul trecut
Companii membre: Nu au răspuns

12. UNPR (Uniunea Naţională a Patronatului Român)
Preşedinte: Marian Petre Miluţ
Companii membre: Marshal Turism, Blue Air, Prefab, Mobigo

Asociaţii profesionale membre ale ACPR: