BNR va ţine dobânda neschimbată la 6,25% pe an şi de data aceasta, cred analiştii

În continuare, temerile privind răbufnirea inflaţiei în toamnă, pe fondul majorării tarifelor la transportul public şi a efectului întârziat al majorării TVA din vară, ar putea să determine BNR să rămână în aşteptare şi de această dată. Dobânda cheie a rămas nemodificată din luna mai, când a fost operată o reducere de mică amploare (un sfert de punct procentual).

"BNR ar putea decide menţinerea dobânzii de politică monetară la 6,25% pe an, precum şi menţinerea la acelaşi nivel a rezervelor minime obligatorii pentru lei şi valută. Incertitudinile legate de impactul de runda a doua a majorării recente a TVA-ului cu cinci puncte până la 24% din 1 iulie este unul dintre motive. Rata inflaţiei ar putea accelera în septembrie ca urmare a majorării unor preţuri administrate, cum ar fi transportul urban şi interurban, în parte datorate diminuării subvenţiilor guvernamentale pentru aceste sectoare", spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.

Inflaţia anuală a urcat în august la 7,5%, depăşind considerabil dobânda BNR. Totuşi, după un salt cu 2,6% în iulie, preţurile de consum au urcat cu numai 0,2% în august, pe fondul cererii foarte slabe. BNR estimează că inflaţia va atinge un vârf de 8% în noiembrie, după care va încetini uşor, la 7,8% în decembrie.

"Ne aşteptăm ca BNR să rămână în aşteptare la şedinţa din 29 septembrie, menţinând dobânda la 6,25% pe an. Dar nu putem să excludem o reducere a rezervelor minime obligatorii", spune Nicolae Covrig, analist la Raiffeisen Bank.

Dobânzile pe piaţă sunt mai jos

BNR a profitat de perioada de acalmie de pe piaţa valutară, unde nu mai sunt presiuni de depreciere a leului, şi a lăsat mai multe lichidităţi pe piaţa monetară, ceea ce a împins dobânzile în jos. Astfel, chiar şi pentru scadenţele mai lungi, de una sau trei luni, dobânzile au coborât în prezent sub 5% pe an. Băncile îşi împrumută lei între ele pentru perioade foarte scurte la dobânzi de 2%-3% pe an. Totuşi, problemele de pe scena politică ar putea să tulbure apele.

"Presiunile asupra leului sunt încă prezente în condiţiile unei situaţii politice destul de tensionate, iar investitorii încă mai au nevoie de timp pentru a evalua efectele concrete ale programului de consolidare fiscală urmat de guvern", spune Lucian Anghel.

Întrucât condiţiile de lichiditate de pe piaţă sunt destul de relaxate de destul de mult timp, unele bănci au început deja să ajusteze dobânzile plătite clienţilor la depozitele în lei, care urcaseră pe palierul de 8% pe an, pentru că găsesc cu uşurinţă finanţări pe piaţa interbancară şi la costuri reduse. La creditele în lei nu se văd însă ieftiniri deocamdată, bancherii fiind descurajaţi de înrăutăţirea tot mai pregnantă a calităţii portofoliilor, dar şi de incertitudinile privind economia.

Ar putea BNR să stimuleze economia prin pârghia monetară?

Părerile analiştilor sunt divergente în privinţa rolului pe care BNR l-ar putea juca în stimularea economiei prin ieftinirea finanţărilor în lei.

În timp ce unii analişti consideră că banca centrală a rămas "blocată" cu piciorul pe frână, continuând lupta sa tradiţională cu inflaţia, deşi presiunile de creştere a preţurilor sunt tot mai slabe, alţii apreciază că politica monetară nu mai poate fi utilizată pentru a stimula economia.

"Singurul element în favoarea unei reduceri a dobânzii este scenariul destul de pesimist de creştere economică din semestrul al doilea din 2010. Cu toate acestea, banca centrală a transmis în mai multe rânduri semnalul că dezbaterile referitoare la reluarea creşterii economice nu sunt binevenite în condiţiile în care sectorul public este încă insuficient restructurat", spune Lucian Anghel.

Şi danezii de la Danske Bank văd BNR menţinând dobânda neschimbată.

"Economiile Ungariei şi României sunt din nou în încetinire după un nou episod de volatilitate pe pieţele financiare şi de incertitudine politică. Aceasta pune presiune pe forint şi pe leu, făcând astfel imposibil pentru băncile centrale să reducă dobânzile în ciuda atenuării presiunilor inflaţioniste şi a slăbirii economiilor", spune Lars Christensen, analist la Danske Bank.

Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, spune că BNR nu mai are spaţiu de manevră pentru a ajuta economia.

"Nu văd ce ar putea face BNR în plus. Trebuie corectat derapajul fiscal, altfel economia nu îşi va reveni", afirmă Chideşciuc. El consideră că BNR îşi păstrează un spaţiu de reacţie în cazul unor eventuale presiuni de depreciere a leului menţinând dobânda-cheie la 6,25% pe an. Totodată, politica de a lăsa lichidităţi pe piaţă a condus deja la scăderea ratelor de dobândă pe piaţă, iar acestea sunt mai importante pentru bănci decât semnalul de politică monetară.

"Dacă ar reduce foarte mult rata de politică monetară, cine ştie ce depreciere a leului am putea să vedem la un moment dat. Setarea actuală (a politicii monetare - n. red.) le permite să combată o asemenea mişcare", spune economistul ING.

Lucian Anghel consideră că BNR ar putea să reia reducerea dobânzii cheie în primăvara lui 2011, dar şi atunci în paşi mărunţi.

Guvernul s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar la 6,8% din PIB anul acesta, respectiv 4,4% în 2011, în principal prin reducerea de cheltuieli. Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară, a atenţionat însă săptămâna trecută că ţintele ar putea fi ratate din cauză că economia merge mai slab decât se anticipa, iar populaţia are o rezistenţă tot mai mare la reforme.