PwC: În premieră, creşterile salariale reale ale românilor au fost negative

Salariile angajaţilor din companiile private au crescut anul acesta, în medie, cu 4,3%, însă angajaţii nu au resimţit majorările salariale în puterea reală de cumpărare, întrucât inflaţia de aproape 7,6% indică de fapt o creştere negativă, potrivit studiului salarial şi de beneficii PayWell România 2010, realizat de firma de audit şi consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC) România.

"În 2010 vorbim în premieră de o creştere negativă, oamenii au pierdut din puterea lor reală de cumpărare, pentru că inflaţia depăşeşte prognoza iniţială de majorare salarială. Am constatat că că ceea ce se bugetează în lunile de final de an diferă de prognozele de la începutul anului, iar creşterea salarială realizată ulterior este şi mai mică", susţine Horaţiu Cocheci, manager în cadrul diviziei de consultanţă în resurse umane a PwC.

Studiul Paywell este realizat pe un eşantion de 150 de companii, majoritatea multinaţionale, care au peste 140.000 de angajaţi din nouă sectoare de activitate. Datele au fost culese în primele şase luni ale anului. Dacă anul trecut creşterile salariale operate de companiile private (în cuantum de 7,2%) au reuşit să acopere rata inflaţiei (de 5,6%), în acest an creşterile abia dacă acoperă jumătate din valorea ratei inflaţiei.

Oamenii de afaceri susţineau încă de la începutul acestui an că în 2010 este rândul statului să reducă din cheltuielile salariale, aşa cum a făcut mediul privat încă de anul trecut, prin concedieri şi reduceri de salarii.

Cu toate acestea, un procent de 70% din companiile participante la studiul PwC au făcut majorări salariale sau intenţionau să facă anul acesta, restul susţinând că nu au luat încă o decizie în acest sens. Deşi creşterile acordate sunt cu peste 3% mai mici decât inflaţia, deci nu se resimt în termeni reali în buzunarele angajaţilor, o altă explicaţie pentru acordarea de majorări la salarii în 2010 o reprezintă promovările şi atragerea de noi angajaţi performanţi.

"Creşterea şomajului a generat mai multă forţă de muncă disponibilă, iar presiunea pe salarii e mai redusă. Dacă în urmă cu doi ani angajaţii din management au luat cea mai mare parte a bugetului disponibil pentru creşteri salariale, în 2009 şi 2010 angajatorii şi-au dat seama că trebuie să-şi recompenseze mai mult angajaţii de pe poziţii de specialist sau pe absolvenţi, pentru că este nevoie de «sânge proaspăt» în companie", a mai spus Cocheci.

Bonusurile contează tot mai puţin

Un trend care se poate observa în politica de remunerare a companiilor locale în ultimii ani este scăderea procentului pe care îl au bonusul de performanţă şi beneficiile din pachetul total oferit angajaţilor. Astfel, dacă în 2008 companiile acordau bonusuri de performanţă în cuantum de 20% din pachetul anual total, iar beneficiile însumau 11%, în 2010 ponderea acestora a scăzut drastic, la 8% pentru bonusurile de performanţă şi la 5% pentru beneficii.

"Diferenţa majoră faţă de anii anteriori între ceea ce s-a prognozat şi ceea ce s-a realizat efectiv ca politică de bonusare a fost în sectoarele FMCG şi retail, unde schema de bonusare ajungea până la valoarea de trei salarii şi care acum s-a transformat în mai puţin de un salariu", a mai spus Cocheci.

În ceea ce priveşte beneficiile, de patru ani încoace se observă o tendinţă a companiilor de a nu mai acorda cadouri pentru ocazii speciale angajaţilor sau de a le asigura băuturi răcoritoare şi cafea, preferând să le includă în salariile fixe. Totodată, aproape 90% din companiile participante la studiu susţin că au păstrat tichetele de masă oferite angajaţilor (deşi în perioada în care a fost efectuat aceste beneficii nu erau încă impozabile), tichetele rămânând în continuare convenabile din perspectiva deductibilităţilor.

În ceea ce priveşte nivelurile salariale, cel mai bine plătiţi rămân angajaţii din Bucureşti, care lucrează în companii cu cifre de afaceri mai mici de 50 mil. euro şi cu mai puţin de 500 de angajaţi. Diferenţele salariale dintre un angajat din Bucureşti şi unul din altă zonă, pe aceleaşi poziţii, sunt cuprinse între 25 şi 30%.

Nu ştiu ce vor face în 2011

Deşi companiile din ţările din regiune şi-au ajustat din timp politicile de creşteri salariale prin comparaţie cu nivelul inflaţiei şi evoluţia PIB-ului, ceea ce le-a oferit posibilitatea să poată acorda şi în 2010, dar şi în 2011, creşteri salariale peste nivelul inflaţiei, românii încă nu ştiu ce o să facă anul viitor. Numai 42% din participanţii la studiu au spus că au bugetat pentru 2011 creşteri salariale, în medie cu 6,8%. Cu toate acestea, prognoza de creştere este destul de optimistă, având în vedere că BNR crede că la anul vom avea o inflaţie de 3,1%.

"Credem că estimările de creştere raportate pentru anul viitor sunt optimiste, pentru că, în general, creşterile salariale se acordă în funcţie de climatul fiscal, care în acest moment produce mari îngrijorări", este de părere Peter de Ruiter, partener şi liderul departamentului de consultanţă fiscală din cadrul PwC. În Rusia, Cehia, Polonia sau Slovacia, creşterile salariale au reuşit să acopere nivelul inflaţiei, tendinţă ce va continua şi anul viitor, însă nu se poate estima ce se va întâmpla în România.

"România are două opţiuni pentru anul viitor: în cazul unei inflaţii de 8%, creşterile salariale reale vor fi din nou negative, ceea ce înseamnă că vom suferi doi ani consecutiv, iar dacă inflaţia va fi de 4%, ne vom reveni şi noi precum ţările din regiune. Deocamdată, România face în 2010 ceea ce alte ţări au făcut în 2009", mai spune Cocheci.