Blocuri „îmbrăcate“ de iarnă

Dacă vor fi finalizate anul acesta cele 29.000 de locuinţe, după cum şi-a propus statul, se va ajunge la un total de aproximativ 54.000 de locuinţe reabilitate termic, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Luând în calcul o economie lunară de 100 de lei per apartament la factura de întreţinere obţinută în urma reabilitării blocului, s-ar putea economisi anul acesta aproape 4 milioane de euro din reducerea consumului de energie, potrivit calculelor ZF.

Pentru locatarii care încă sunt conectaţi la sistemul centralizat de încălzire, veştile apărute în ultimele luni sunt însă destul de proaste şi le alungă gândurile că vor rămâne cu bani în plus în buzunar. Se vorbeşte despre eliminarea subvenţiilor statului pentru gigacalorie, iar facturile s-ar putea dubla, astfel că toată economia aşteptată în urma modernizării blocului va fi cel mai probabil anihilată. Încă nu a fost luată o decizie de către consiliile locale pentru iarna aceasta, anunţată de meteorologi şi cercetători drept una dintre cele mai friguroase. Până în septembrie, din cele 29.000 de locuinţe planificate anul acesta în programul de reabilitare termică, pentru care statul a alocat 150 de milioane de lei (36 de milioane de euro), au fost finalizate în jur de 12.000 şi au fost cheltuiţi 121 de milioane de lei (29 de milioane de euro).

"Sunt 40.000 de locuinţe în lucru şi chiar în această perioadă încep noi lucrări în oraşe din ţară. Toată lumea e mulţumită şi din punctul nostru de vedere programul merge foarte bine. Ar fi trebuit să alocăm şi mai mulţi bani, având în vedere solicitările primite. Principiul care s-a aplicat a fost «primul venit, primul servit»", spune Valentin Stănescu, director general adjunct în Direcţia Generală de Construcţii Locuinţe şi Reabilitare Termică din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Prea puŢini bani. Acelaşi principiu de care vorbea şi premierul Emil Boc în urmă cu un an nu satisface decât în foarte mică măsură necesitatea de reabilitare a fondului de locuinţe din România, spun asociaţiile de proprietari. Ce s-a cheltuit anul acesta pentru reabilitarea blocurilor de locuinţe, doar câteva zeci de milioane de euro, este extrem de puţin, susţin reprezentanţii Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat, care reuneşte 15.000 de asociaţii de proprietari în 31 de judeţe.

"E o firimitură, e ca şi cum ai avea bani doar să treci strada. Mai ales că, în orice caz, statul nu pierde din astfel de investiţii. Cheltuiala cu reabilitarea blocurilor de locuinţe înseamnă plata materialelor de construcţii şi a manoperei. Mai mult de jumătate din salarii se întoarce la stat prin plata contribuţiilor, iar din preţul materialelor de construcţii îi revine de asemenea taxa pe valoare adăugată", spune Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat. În acelaşi timp, şi firmele de construcţii spun că lucrările de reabilitare au fost anul acesta în mare parte întrerupte sau îngreunate de lipsa finanţării.

"Dacă reacţiile oficialilor sunt pozitive la nivel declarativ, din perspectiva asigurării resurselor financiare sunt probleme. Cu unele excepţii, cum ar fi Sectorul 1 din Bucureşti, unde Primăria asigură integral reabilitarea tuturor blocurilor, situaţia s-a înrăutăţit anul acesta, aş spune, în mod dramatic. Multe lucrări sunt întrerupte, iar dinamica a fost mult mai scăzută decât anul trecut", spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO).

O mare parte dintre constructori se zbat să supravieţuiască pe o piaţă cu o scădere estimată la 30% pentru anul acesta. Până şi creanţele pe care le au de încasat de la stat întârzie şi fără o dinamizare a investiţiilor publice şi private, firmele rămân anemice, spune Plosceanu. El arată că unii constructori au găsit însă o soluţie. "Urmăresc investiţiile din Orientul Mijlociu, din Africa de Nord şi stau cu ochii pe proiectele de infrastructură din Europa".

Reabilitare pe credit. După modelul garanţiilor oferite de stat în programul "Prima Casă", anul acesta a apărut o lege şi pentru proprietarii care vor să ia credit pentru reabilitarea blocului. Dobânda este subvenţionată integral de stat, iar creditul este garantat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. În prezent, două bănci, CEC Bank şi BCR, au ieşit la atac cu oferte pentru proprietari şi asociaţiile de proprietari, însă asta nu stimulează prea mult lucrările.

"Noi am cerut încă de anul trecut o astfel de prevedere prin care dobânda la creditele luate pentru reabilitarea blocurilor să fie subvenţionată, însă în condiţiile actuale, disponibilitatea asociaţiilor de a se împrumuta este foarte redusă", spune Plosceanu.

Este vital ca programul de reabilitare a blocurilor de locuinţe să fie implementat şi din perspectiva noii Directive privind Performanţa Energetică a Clădirilor, adoptată de Parlamentul European în primăvară, mai spune preşedintele ARACO.

Directiva pe care trebuie să o transpună şi România în legislaţia naţională prevede că în următorii zece ani toate clădirile noi, publice sau private, trebuie să producă energie din surse regenerabile mai multă decât cea consumată din surse de energie fosile. Eficienţa energetică este un obiectiv la nivel global şi în întreaga Europă, astfel că ar trebui luată în serios problema reducerii consumului de energie şi pe plan local, spun consultanţii.

Cătălin Lungu, conferenţiar doctor inginer la Facultatea de Instalaţii din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti şi vicepreşedinte la Comisia Auditorilor Energetici din cadrul Asociaţiei Inginerilor de Instalaţii din România (CAE-AIIR), spune că un bloc construit înainte de 1990 este în medie de categoria C-D din punctul de vedere al eficienţei energetice, iar după ce este reabilitat, ajunge de obicei la nivelul B. Clasele energetice sunt de la A - eficienţă energetică ridicată, la G - eficienţă energetică scăzută, în funcţie de consumul total anual specific de energie. Acesta este stabilit de auditorii energetici prin certificatele de performanţă energetică. Pe baza acestui certificat, cumpărătorul unui apartament sau chiriaşul este informat asupra performanţei energetice a apartamentului, exprimată, în principal, prin consumul total anual specific de energie, respectiv prin consumul de căldură anual specific pentru încălzire, apă caldă şi iluminat. Certificatele vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2011, după ce a fost amânată cu un an obligativitatea lor în operaţiunile de vânzări sau închirieri. În total în România sunt circa 8 milioane de locuinţe, dintre care 1,9 milioane de unităţi sunt branşate la sistemul de încălzire centralizată. Mihai Mereuţă spune că un număr de 1,4 milioane sunt în stare destul de gravă din punctul de vedere al consumului de energie şi necesită reabilitare.

O locuinţă consumă în medie nouă gigacalorii pe sezon, astfel că o reducere de 30% a consumului, la un preţ mediu pe gigacalorie de 250 de lei (inclusiv subvenţia), ar putea însemna o economie de 225 de milioane de euro dacă toate cele 1,4 milioane de locuinţe ar fi reabilitate termic. Dar pentru asta este nevoie de mai multe "firimituri".