Grecii nu se grăbesc să îşi vândă companiile de stat

Grecia nu intenţionează să vândă rapid companiile de stat, a declarat un oficial guvernamental. Executivul de la Atena a lansat un ambiţios program de privatizare, lista companiilor sau a activelor scoase la vânzare cuprinzând o largă varietate de domenii, de la cazinouri până la infrastructură. Programul va aduce în vistieria statului aproximativ 3 miliarde de euro în următorii trei ani, scrie The Wall Street Journal.

Privatizarea companiei de căi ferate reprezintă principala prioritate a guvernului de la Atena, având în vedere că datoriile acumulate de grup se ridică la aproximativ 10,7 miliarde de euro, iar menţinerea companiei pe linia de plutire costă anual statul un miliard de euro. În consecinţă, guvernul intenţionează să adopte legea pentru privatizarea căilor ferate în următoarele săptămâni, chiar dacă se aşteaptă ca noile măsuri să aibă ca efect disponibilizarea a 2.300 din cei 6.000 de angajaţi şi închiderea rutelor neprofitabile.

O altă sursă importantă de venit pentru guvernul de la Atena este portofoliul de active imobiliare, pe care primul-ministru George Papandreou l-a estimat la cel puţin 200 de miliarde de euro, în condiţiile în care datoria naţională a ajuns la 300 de miliarde de euro.

"Sunt multe proprietăţi deosebit de interesante din punct de vedere comercial, iar noi intenţionăm ori să le vindem, ori să le concesionăm pe o durată lungă de timp, astfel încât exploatarea lor să fie viabilă. Lucrăm acum la crearea unor condiţii atractive pentru investitorii străini", a spus George Christodoulakis, secretar de stat însărcinat cu privatizarea activelor statului, din cadrul Ministerului de Finanţe.

Grecia nu doreşte să "stârnească dezechilibru" pe piaţa telecomunicaţiilor, astfel că statul nu va renunţa la pachetul de 20% din acţiunile Hellenic Telecommunications Organization (OTE), însă vrea liberalizarea pieţei de profil, a spus Christodoulakis. OTE deţine în România companiile Romtelecom, Cosmote şi Germanos.

Guvernul mai speră să obţină 500 de milioane de euro din acordarea de noi licenţe pentru jocurile de noroc şi alte 200 de milioane de euro din taxele aferente acestui sector, până la sfârşitul anului 2011, fără a se omite faptul că programul de privatizare are ca obiectiv "nu doar câştigul financiar, ci şi restructurarea economiei", după cum a declarat Christodoulakis.