Vânzarea companiilor de stat pe Bursă poate înlocui un nou acord cu FMI

Autor: Andrei Chirileasa 29.09.2010

Experienţa listării companiei braziliene Petrobras arată că fluxurile valutare pot fi atrase prin cotări la bursă.



Prin vânzarea pe Bursă a unor pachete semnificative de acţiuni din companiile pe care le mai are în portofoliu statul îşi poate acoperi şi găurile la buget, dar poate contracara şi tendinţa de depreciere a monedei naţionale, evitând astfel un nou împrumut de la FMI.

Experienţa recentă a listării unui gigant petrolier dintr-o ţară emergentă, grupul petrolier brazilian Petrobras, arată că o ofertă publică poate aduce pe lângă bani la buget şi o apreciere a cursului de schimb. Statul brazilian a vândut acţiuni de 70 mld. dolari la Petrobras, iar pe durata ofertei moneda braziliană (realul) s-a apreciat puternic, datorită cererii mari din partea investitorilor străini, determinând banca centrală să cumpere valută pentru a echilibra cursul.

În 2009, statul a împrumutat 20 de miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, principala motivaţie fiind că banii sunt necesari pentru ca Banca Naţională să-şi crească rezervele valutare pentru a apăra cursul. Ulterior, o parte din bani a ajuns la bugetul de stat pentru plata pensiilor şi salariilor bugetarilor.

În acelaşi timp, statul polonez a vândut pe bursă acţiuni de câteva miliarde de euro şi nu a avut nevoie nici de împrumut de la FMI, iar deprecierea zlotului a fost mai mică decât cea a leului.

"E clar că e mai bine să privatizezi pe Bursă decât să iei bani de la FMI, dar statul trebuie să-şi restructureze şi cheltuielile. Orice ban din privatizări care nu e cheltuit pentru şcoli, sănătate, drumuri şi siguranţă este irosit. Este ca şi cum ţi-ai vinde casa ca să cumperi mâncare", a declarat Florin Ilie, directorul departamentului de pieţe de capital din cadrul ING Bank.

Ministerul Economiei a promis că va vinde pe Bursă circa 10% din Petrom şi câte 15% din Romgaz, Transgaz şi Transelectrica. Doar din aceste oferte, statul poate aduna aproape 1 mld. euro. Deşi Guvernul a aprobat vânzarea acestor pachete, Ministerul Economiei nu a demarat nici măcar procedura de selecţie a intermediarului. În schimb, preşedintele a anunţat că anul viitor România va încheia un nou acord de împrumut cu FMI.

"E mult mai uşor instituţional să vorbeşti cu doi oameni de la FMI decât să pregăteşti oferte publice. Listările pot aduce valută în piaţă şi pot reduce presiunea pe cursul de schimb, iar odată cu investitorii de portofoliu ar veni şi alţi investitori, cum sunt cei de private equity", explică Florin Ilie.

Statul mai are în portofoliu CEC-ul, Poşta, Hidroelectrica sau aeroporturile, care pot stârni interesul investitorilor străini şi pot aduce miliarde de euro pe piaţa locală.

"Sigur că, la modul teoretic, ar fi mai bine ca statul să listeze companii pe Bursă ca o alternativa la imprumuturi. Cred însă ca aceste oferte publice ar trebui să se facă indiferent de acordurile cu FMI. Statul trebuie să facă aceste listări ca să reaprindă interesul investitorilor străini pentru piaţa locală de capital. E foarte important să se înţeleagă importanţa unei pieţe de capital puternice pentru economie", a precizat Bogdan Câmpianu, şeful departamentului de pieţe de capital de la Raiffeisen Capital & Investment.

Deşi România nu are companii de talia celor din Brazilia sau chiar Polonia, pentru a lansa oferte de miliarde de euro, listarea marilor companii locale poate îndrepta atenţia investitorilor străini spre piaţa românească, contribuind astfel la un flux stabil de investiţii de capital pe viitor.

"Nu cred că putem vorbi de un impact semnificativ pe curs al acestor oferte, deoarece magnitudinea lor individuală nu este suficient de mare. Pe de altă parte, dacă sentimentul investitorilor străini se îmbunătăţeşte faţă de România, acest lucru poate contribui la creşterea investiţiilor şi la stabilitatea cursului pe termen lung", a explicat Câmpianu.