Îngerii pot detrona vampirii? / de Elisabeta Lăsconi
Ziarul Financiar
30.09.2010
Moda thrillerului esoteric are o nouă vedetă, Danielle Trussoni, iar industria editorială a vampirilor are o concurenţă serioasă din acest an: îngerii căzuţi şi urmaşii lor trebuie să înfrunte propria damnare şi pe oamenii dornici să păstreze omenirea grav ameninţată pe parcursul mileniilor. Iată subiectul unui roman amplu (716 pagini), care, minune mare! - a fost tradus la noi chiar în anul apariţiei: "Angelologia" de Danielle Trussoni.
Ce este angelologia? Pandantul altei ştiinţe misterioase,
demonologia, ea prilejuieşte o explorare absolut fascinantă a lumii
îngerilor: povestea îngerilor căzuţi şi a celor rămaşi puri,
funcţiile lor şi ierarhiile angelice. Autoarea se bizuie pe o
documentare scrupuloasă: scrieri biblice şi istorice, cărţi
medievale şi de mitologie greacă, tratate despre ierarhiile
îngereşti.
Romanul se desfăşoară pe două planuri - prezent şi trecut (ce
merge înapoi la ocupaţia nazistă, la timpurile biblice şi potopul
lui Noe), acţiunea se bazează tot pe o căutare, de această dată
personajul feminin, Evangeline, tânără călugăriţă în mănăstirea St.
Rose, încredinţată măicuţelor din copilărie. Treptat, ea ajunge să
afle istoria propriei familii legată de Societatea Angelologilor
(cum putea lipsi societatea secretă dintr-un thriller esoteric!) şi
bătălia purtată cu nephilimii, fiinţe hibride, născute din îngerii
căzuţi şi fiicele oamenilor, de o frumuseţe seducătoare şi o
cruzime fără măsură.
Evangeline aude povestea celor două expediţii făcute de
angelologi la distanţă de secole în Munţii Rodopi, unde potrivit
legendelor şi tradiţiilor, au fost întemniţaţi Veghetorii, ca să
recupereze obiectul cel mai primejdios pentru omenire: lira al
cărei cântec i-ar putea elibera. Un amalgam de mituri şi simboluri
au darul să fascineze: povestea lui Orfeu şi puterea magică a
muzicii, rasa superioară de stăpâni ambiţionând să distrugă o
umanitate considerată inferioară, iubiri nefericite între nephilimi
şi pământene.
Romanul îşi creează şi o geografie mitică interesantă: Munţii
Rodopi şi temniţa unde zac Veghetorii, Parisul anilor de război
dominat de întuneric, mănăstirea însăşi cu arhitectura ei
neobişnuită. Făpturile supraumane au parte de fastuoase descrieri,
de multiple referinţe - de la Geneză la Sfântul Augustin şi Thomas
d'Aquino. Nu lipsteşte informaţia istorică, precum datele despre
Abigail Rockfeller, binecunoscută ca mecena.
Suspansul romanului îl dau căutarea şi urmărirea, la care iau
parte Evangeline şi un tânăr universitar specializat în istoria
artei, călugăriţe şi angelologi, aici se vede amprenta şcolii
americane de thriller: capcane, pistoale şi sânge din belşug, scene
cinematografice de urmărire prin metrou, ca şi inevitabila idilă
înfiripată între cei doi căutători ai adevărului ascuns de
legende.
Farmecul şi subtilitatea romanului vin din altă parte, din
poveştile prieteniei, ale iniţierii şi ale familiei: tribulaţiile
unei prietenii ce leagă destinele fetelor, Celestine şi Gabriela,
ca şi iniţierea lor în angelologie, iubirea pe care o poartă
Evangeline tatălui ei, apoi drama nephilimilor supuşi degradării,
ameninţaţi de boală şi moarte (oricât de răi şi cruzi ar fi, ei
impresionează prin suferinţa pentru perfecţiunea şi frumuseţea
pierdute).
Cu asemenea ingrediente, autoarea speră să capteze pe
cititorii ciclului Harry Potter, care au ieşit din copilărie,
publicul adolescentin fascinat de vampiri (nephilimii sunt şi ei
biete făpturi damnate, plătind preţul nemuririi), ca şi pe lectorii
de thriller esoteric, dornici de o poveste bună (altă societate
ocultă? alt secret zguduind temeliile credinţei ori
istoriei?)
Dacă adăugăm că şapte edituri au licitat pentru publicarea
cărţii, că drepturile de ecranizare le-a obţinut compania de film
Columbia, dar serios concurată de Universal, că "Angelologia" are
final deschis, ce permite continuarea, că autoarea lucrează deja la
a doua carte, "Angelópolis", atunci Saga îngerilor începută cu
acest roman are şanse foarte mari să detroneze vampirii!
Danielle Trussoni, "Angelologia", traducere din limba
engleză de Mariana Piroteală, Editura Litera, Bucureşti, 2010; 716
pag.
ELISABETA LĂSCONI, eseist şi critic literar. Absolventă
a filologiei bucureştene (1980), doctorat susţinut în 1998 cu o
teză despre Sorin Titel, publicată în două cărţi ("Oglinda
lucioasă, oglinda aburită", Ed. Amarcord, 2000; "Sorin Titel,
Ciclul bănăţean", Ed. Univers, 2000).
Colaborări la revistele Adevărul literar şi artistic, Caiete
Critice, Cultura, România literară, Viaţa Românească.