Drumul lemnului românesc: japonezii îşi construiesc case din exporturile făcute de Holzindustrie Schweighofer

Ziarul Financiar 30.09.2010

Holzindustrie Schweighofer, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală a lemnului, estimează că exporturile către Japonia, principala destinaţie externă, vor fi de circa 100 mil. euro anul acesta. Grupul şi-a bugetat o cifră de afaceri de 300 de milioane de euro anul acesta, în creştere cu 36% comparativ cu nivelul din 2009. În 2010 grupul a cumpărat 5.000 de hectare de teren în zona Bicaz

După două tranzacţii derulate în ultimii doi ani pe piaţa lemului, la Siret (Suceava) şi Comăneşti (Bacău), omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer trage linie: afacerile totale din România vor ajunge la 300 mil. euro anul acesta, susţinute de fabricile preluate. În timp ce la Comăneşti va mai angaja 100 de oameni, fabrica de la Siret "încă nu merge aşa cum ne aşteptam", scrie revista Business Construct.

Austriacul Gerald Schweighofer este considerat "regele lemnului" după ce a investit 310 mil. euro în România, în principal în industria de prelucrare a lemnului, dar şi în domenii precum agricultura, energia verde sau hotelurile.

El şi-a început investiţiile pe piaţa locală în urmă cu zece ani, dar în actuala perioadă de criză a ieşit de mai multe ori "la rampă" pentru a taxa instabilitatea de pe scena politică şi schimbările legislative care i-au adus pierderi din afacerea cu energie regenerabilă.

Uitându-se în urmă, austriacul regretă lipsa unei instituţii precum Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS), care putea oferi sprijin investitorilor care nu erau tocmai familiarizaţi cu mediul de afaceri local.

"Era mai uşor acum zece ani când am investit la Sebeş. Toată lumea susţinea investiţiile străine, iar ARIS ajuta foarte mult. Când aveai o problemă, cei de acolo aveau puterea să adune informaţii şi să te ajute. Acum nu mai este nimeni care să facă lucrul acesta", a spus omul de afaceri.

La finalul anului 2009, ARIS a fost absorbită de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului, obiectivele de atragere a investiţiilor străine fiind preluate de către Direcţia pentru Investiţii Străine din cadrul centrului. Iar austriacul apreciază că renunţarea la ARIS creează mari probleme.

Pe piaţa locală omul de afaceri deţine două fabrici de cherestea, una în Sebeş (Alba) şi una în Rădăuţi (Suceava), o fabrică de panouri Baco (panouri din lemn masiv folosite în industria mobilei) şi una de panouri încleiate (pentru magazinele de tip do-it-yourself). El mai deţine 15.000 de hectare de păduri, 5.000 de hectare de terenuri agricole, trei centrale de producţie a energiei pe bază de biomasă, două la Sebeş şi una la Rădăuţi, cu o capacitate totală de 15-16 MW, dar şi un hotel la Rădăuţi.

Cum a învăţat afacerile cu lemn?

Omul de afaceri austriac investeşte în industria lemnului numai în România, în timp ce afacerile din Austria se bazează pe real estate. Spre exemplu, acum are în construcţie un hotel de 200 de camere la Viena.

Afacerile familiei Schweighofer au prins contur în 1956, când părinţii lui Gerald Schweighofer au preluat managementul unui gater care avea trei angajaţi, dar treptat au crescut producţia. În 1975 Gerald Schweighofer începe să se implice în afacerile familiei, iar în 1995 a achiziţionat un gater în Republica Cehă. În 1998, compania deţinută de familia Schweighofer a fuzionat cu o altă companie, Stora Enzo Timber, punând bazele celui de-al doilea jucător pe piaţa mondială a lemnului. Câţiva ani mai târziu, familia Schweighofer şi-a vândut acţiunile către Stora Enzo, ieşind din business.

La începutul anilor 2000 au început să se concretizeze şi afacerile familiei în România. Gerald Schweighofer spune că a decis să investească în România pentru că există un potenţial uriaş în ceea ce priveşte pădurile, dar şi forţa de muncă este atractivă.

Prima investiţie locală s-a finalizat în 2003, când a deschis fabrica de cherestea de la Sebeş în urma unei investiţii de 100 mil. euro, unitatea de producţie întinzându-se pe o suprafaţă de 35 de hectare.

Cinci ani mai târziu a ajuns la final cu o investiţie de 115 milioane de euro într-o altă fabrică de cherestea plasată însă la Rădăuţi. Aceste două fabrici sunt cele mai mari pe care le deţine în România.

Ce spune despre piaţa lemnului

La nivelul economiei mondiale, omul de afaceri se aşteaptă ca evoluţia crizei să fie în W, astfel că după o uşoară revenire în 2010, anul 2011 să urmeze trendul din 2009, adică să fie de scădere economică.

"Am avut o criză teribilă anul trecut, însă acum este mai bine pentru că am avut exporturi în Japonia, Orientul Mijlociu sau Africa de Nord. În 2011 nu mă aştept să fie la fel de bine", a spus Gerald Schweighofer.

El a explicat faptul că anul trecut a existat la nivelul Europei un deficit de materie primă pentru industria lemnului, deoarece pe fondul crizei proprietarii de păduri au redus producţia dramatic. În aceste condiţii, preţul lemnului a urcat afectând afacerile celor care se ocupă de prelucrare, dar în 2010 lucrurile s-au aşezat.

Schweighofer consideră că Statele Unite ilustrează cel mai bine această stare de fapt pentru că situaţia este încă "teribilă", iar sectorul construcţiilor este peste tot afectat.

La final cu achiziţiile

Gerald Schweighofer mai deţine însă şi 15.000 de hectare de pădure în România, după ce anul acesta a realizat o nouă achiziţie, cumpărând prin intermediul Cascade Empire, o altă firmă pe care o controlează, 5.000 de hectare de teren în zona Bicaz. Preţul unui hectar de pădure este cuprins între 2.000 şi 4.000 de euro, însă omul de afaceri nu mai are în vedere şi alte achiziţii.

Pe lângă pădurile situate în zone precum Prahova, Argeş, Suceava, Harghita, Covasna, Hunedoara sau Vâlcea, omul de afaceri mai are şi 5.000 de hectare de teren agricol la Botoşani, pe care spune că acum încearcă să-l compacteze, fiind împrăştiat pe mai multe arii.

Gerald Schweighofer estimează că investitorii străini au ajuns să deţină 90.000 de hectare de teren, adică în jur de 1,5% din suprafaţa împădurită din România.

Din informaţiile existente până la această dată, pe piaţa locală au mai cumpărat păduri finlandezii de la Tornator şi fondul german de investiţii Nordcapital, însă mai sunt şi alţii. Nordcapital a investit peste 30 mil. euro în achiziţia a mai bine de 10.000 de hectare de păduri pe piaţa locală, în timp ce Tornator are 12.000 de hectare.

Cu toate că poate fi considerat unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din România, principalul business local al lui Schweighofer este cel de prelucrare a lemnului, care generează 90% din afacerile locale ale grupului Holzindustrie Schweighofer.

Anul acesta, grupul şi-a bugetat o cifră de afaceri de 300 de milioane de euro, în creştere cu 36% comparativ cu nivelul din 2009.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, numai fabrica din Sebeş a avut o cifră de afaceri de 207 milioane de euro şi un profit de 24 milioane de euro.

Producţia fabricilor din România merge în proporţie de 85-90% la export, cea mai importantă destinaţie fiind Japonia, unde livrările vor fi de aproximativ 100 de milioane de euro anul acesta. Din punctul de vedere al mărimii, Japonia este a treia piaţă de cherestea din lume, după SUA şi China. Aici se construiesc anual în jur de un milion de locuinţe, iar calitatea lemnului este foarte bună, spre deosebire de China unde accentul se pune mai mult pe preţ.

Biomasa, un pariu pierdut deocamdată

Într-un top al problemelor cu care se confruntă în România , Gerald Schweighofer a trecut pe primul loc lipsa unei instituţii precum ARIS, problemele de infrastructură şi faptul că "nu mai poţi avea încredere în lege". El se referă la situaţia creată în jurul investiţiilor în centralele de producţie a energiei pe bază de biomasă.

"A fost o greşeală enormă să facem aceste investiţii. (...) Nu aş recomanda nimănui să investească în electricitate pe bază de biomasă în România", a spus omul de afaceri. El susţine că în condiţiile în care energia produsă este preluată în reţea ar fi trebuit să primească, conform legii, trei certificate verzi, dar primeşte numai unul, ceea ce îi cauzează pierderi. Fără aceste certificate verzi, acest tip de investiţie devine nerentabilă. Dar o investiţie înseamnă şi risc şi puţini au fost antreprenorii care să înregistreze câştiguri pe toate liniile de business începute. Până să devină un "rege al energiei", Schweighofer trebuie să se mulţumească cu titlul neoficial de "regele lemnului".

Austriacul Gerald Schweighofer este considerat "regele lemnului" după ce a investit 310 mil. euro în România, în principal în industria de prelucrare a lemnului, dar şi în domenii precum agricultura, energia verde sau hotelurile

Citiţi mai multe