Românii trimit bani acasă din peste 170 de ţări

Western Union, unul dintre cei mai mari jucători la nivel global în transferul rapid de fonduri, cu prezenţă în peste 200 de ţări, a numărat mai bine de 170 de ţări de unde sunt trimişi bani spre România, spune Alexandru Bădulescu, director în cadrul companiei pentru România şi Bulgaria.

"Evident, sumele mai mari sunt acolo unde există comunităţi mai mari de români, în Europa, Statele Unite ale Americii sau chiar Golful Persic. În general muncitorii români lucrează în construcţii, în industria energetică sau cea petrolieră. Sunt şi unele ţări din Africa, în care se derulează astfel de proiecte, şi de unde vedem remiteri către România", spune Bădulescu. Western Union, listată la Bursa din New York, nu prezintă date detaliate privind transferurile realizate pe ţări, astfel de informaţii fiind considerate sensibile. Bădulescu spune totuşi că evoluţia transferurilor pe plan local este similară cu tendinţa de creştere a numărului de transferuri în primele două trimestre din 2010, înregistrată de Western Union la nivel general, cu 8% şi respectiv 9%.

"Clienţii noştri au trimis sume mai mici decât înainte de criză. Suma medie (trimisă spre România - n. red.) este de 250-300 de euro. În ultima perioadă sumele trimise au fost cu 10%-15% mai mici", spune Bădulescu. În aceste condiţii, veniturile Western Union au urcat cu un ritm mai mic decât cel cu care a urcat numărul de tranzacţii.

Pe plan local, Western Union are 4.500 de puncte de lucru în care se pot face transferuri de fonduri, având parteneriate cu mai multe bănci, cu Poşta Română, dar şi cu jucători independenţi. Principalii competitori sunt MoneyGram sau Smith & Smith. CEC Bank, care operează cea mai mare reţea de unităţi bancare, de circa 1.400 de unităţi, are o companie proprie de transfer de fonduri, Transfer Rapid, iar Poşta Română oferă astfel de servicii şi individual prin mandat, în sistem Eurogiro.

Bădulescu spune că remiterile românilor din străinătate au scăzut mai puţin decât se anticipa, în condiţiile în care sunt mai flexibili ca muncitori şi s-au putut adapta mai uşor, chiar dacă în Spania sau Italia condiţiile pe piaţa muncii s-au deteriorat considerabil. În plus, spune el, în perioada de criză mulţi au ales să utilizeze "canalele formale" de transfer de fonduri, care oferă mai multă siguranţă.