Rădulescu, BNR: Evaziunea fiscală a ajuns o problemă de securitate naţională

Autor: Claudia Medrega 30.09.2010

România are dificultăţi majore în politica fiscală, iar evaziunea a ajuns la dimensiunea unei probleme de securitate naţională fiind nevoie de o decizie politică pentru a trece la plata corectă a impozitelor, consideră Eugen Rădulescu, directorul direcţiei audit din BNR.

"Nivelul evaziunii este endemic... A ajuns la dimensiunea unei probleme de securitate naţională. Nu vom putea să progresăm, nu vom putea ieşi din hău fără să rezolvăm această problemă. Există slăbiciuni majore pe întregul lanţ de colectare. Se generează distorsiuni majore concurenţiale. Unii plătesc şi alţii nu. Unii sunt puternici şi la ei nu ajung controalele, controalele ajung numai la cei fraieri", a spus Rădulescu în conferinţa "Coordonate de actualitate ale restructurării economiei româneşti" organizată de Capital. El susţine că pentru rezolvarea problemei evaziunii fiscale este nevoie de o decizie politică. "Lumea politică ar trebui să decidă că e timpul să fim corecţi în ceea ce priveşte plata taxelor şi impozitelor."

Referindu-se la politica fiscală şi politica forţei de muncă, Rădulescu a susţinut că ambele au fost tratate cu superficialitate, fără înţelegerea mecanismelor şi a legilor obiective care pun în mişcare economia. "Pe partea veniturilor s-a construit un mecanism stufos şi ineficient, cu sute de impozite şi taxe, care descurajează investitorii şi nici nu aduc mulţi bani la buget. Pe partea de cheltuieli au fost azvârlite în vânt sume imense pentru a menţine în viaţă industrii muribunde."

După aderarea României la Uniunea Europeană s-a pierdut controlul fiscalităţii, politica fiscală a fost un fiasco, iar urmările se vor simţi ani grei de aici înainte, în opinia lui Rădulescu. Politica fiscală a fost în mod constant prociclică, irosindu-se complet spaţiul fiscal pentru stimularea economiei în momentul apariţiei crizei.

În ceea ce priveşte revenirea la cota progresivă, el apreciază că nu va aduce o echilibrare a bugetului, având în vedere că încasările din impozitul pe venit trec puţin de 3% din PIB, fiind cele mai mari în regimul de cotă unică, dar costul cu forţa de muncă ar creşte puternic. Rădulescu a explicat că în momentul de faţă există cinci feluri de conntribuţii de asigurări plătite de angajator, trei feluri de contribuţii plătite de salariat şi 16% cotă unică, astfel că la fiecare 100 de lei venit, 81,8 lei reprezintă impozite pe salarii.

"E o sumă. Dacă s-ar reveni la nivelul din 2005, respectiv cu 40%, şi fără modificarea contribuţiilor la asigurări, la 100 de lei venit ar fi 104,5 lei impozite şi taxe."

Şi Ionuţ Simion, partener al PwC, a precizat că nivelul contribuţiilor sociale este împovărător pentru contribuabili, susţinând necesitatea plafonării acestora. Referindu-se la cota de impozitare progresivă, Simion a precizat că este viabilă în ţările cu economie dezvoltată. "Dacă vrem să menţinem competitivitatea României în raport cu alte ţări, cota unică este cea mai recomandată."

El a menţionat că mediul de afaceri este deranjat nu de cota de impunere, ci de schimbarea frecventă a modului cum sunt aşezate taxele şi impozitele.

La rândul lui, Gabriel Biriş, partener la casa de avocatură Biriş Goran, a spus că legislaţia fiscală în România "este elaborată pe genunchi?", iar sarcina fiscală nu depinde de cât se câştigă, ci de cum se câştigă.